Încă un activist asociat cu fostul partid Şor, declarat neconstituțional, ajunge pe banca acuzaților. Bărbatul era președinte al oficiului teritorial Cimișlia al formațiunii şi este acuzat că ar fi complice la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Şor”. Conform procurorilor anticorupție, cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către PA (PA), din cauza penală de bază pornită în anul 2022.

„Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuitul, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de președinte al organizației teritoriale Cimișlia al Partidului Politic „Șor”, a coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat.

Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, acesta a contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, învinuitul a acceptat finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de aproximativ 2,98 milioane lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale”, se arată în comunicatul emis de PA.

Acuzatorii de stat spun că învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.

Totodată, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale a fost aplicat sechestru asupra bunurilor învinuitului in valoare de 191 000 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că și președinții oficiilor teritoriale Ocnița, Ștefan-Vodă dar și Fălești ai Partidului Politic „Şor” au fost trimiși în judecată pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidului.

Președintele oficiului teritorial Făleşti al fostului partid „Şor” riscă să ajungă după gratii. Ce a săvârșit

#Cimislia #finantare ilegala #Partidul Șor #Procuratura Anticoruptie.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.