Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

„Independența” republicilor Lugansk și Donețk ar putea fi cerută de Duma de Stat pe această dată

01 Feb. 2022, 08:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
01 Feb. 2022, 08:51 // În Lume //  Realitatea.md

Conducerea Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, este convocată pentru data de 14 februarie, iar la această reuniune ar putea fi luată decizia de a-i cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea independenței așa-numitelor „republici populare” Lugansk și Donețk, din regiunea Donbas, din estul Ucrainei, au transmis agențiile ruse de presă.

Consiliul Dumei de Stat a decis anterior să examineze acest apel în februarie, iar acum a fost stabilită și data: 14 februarie, potrivit unor surse citate de agențiile de presă ruse.

Deputaţi ai grupului parlamentar al Partidului Comunist din Dumă au adresat un apel către şeful statului rus pentru a lua în considerare recunoaşterea „republicilor populare” Lugansk şi Doneţk ca state independente, precum şi desfăşurarea rapidă a negocierilor cu conducerea acestor republici în vederea creării unui temei legal pentru relaţii interstatale şi reglementarea tuturor aspectelor de cooperare şi asistenţă reciprocă, reamintește RIA Novosti.

Unii observatori ruşi consideră că „iniţiativa recunoaşterii” celor două aşa-numite „republici populare” din Donbas le-a fost sugerată comuniştilor chiar de către Kremlin, conform unor comentarii difuzate de postul de radio Eho Moskvî.

Solicitat să comenteze această informaţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu dispune de date care să o confirme. „Ar trebui să vă adresaţi Dumei”, i-a îndemnat el pe jurnalişti.

Această iniţiativă a Dumei intervine în plină criză între Occident şi Rusia, acuzată că a concentrat zeci de mii de soldaţi şi cantităţi importante de echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina în vederea unei invazii.

Putin a ordonat plăți către cetățenii din Lugansk și Donețk care dețin pașapoarte rusești

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Vladimir Putin a dat ordin guvernului rus să asigure plata prestaţiilor sociale către locuitorii din Doneţk şi Lugansk care deţin paşapoarte ruseşti, după cum se menţionează într-un document publicat la 29 ianuarie pe site-ul Kremlinului, după o şedinţă a  Consiliului pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturile omului.

„Să se examineze posibilitatea ca cetăţenii ruşi care locuiesc pe teritoriul anumitor zone din regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei să beneficieze de oportunitatea de a depune cereri de plăţi şi prestaţii sociale pe unicul portal de servicii de stat şi municipale” al Federaţiei Ruse, cere preşedintele Putin în document.

Conform textului, această categorie de persoane nu va fi obligată să indice înregistrarea reşedinţei pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Kievul a calificat ordinul dat de preşedintele rus drept o provocare şi o încălcare a suveranităţii Ucrainei.

Moscova ar încerca doar să „şantajeze” cu recunoaşterea celor două regiuni din estul Ucrainei, consideră unii observatori ruşi, atrăgând atenţia asupra reluării, săptămâna trecută, a discuţiilor în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) la nivel de consilieri politici ai preşedinţilor celor patru ţări.

Chiar dacă discuţiile de miercurea trecută de la Paris „nu au fost deloc simple”, aşa cum a declarat Dmitri Kozak, emisarul preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia şi Ucraina îşi vor continua discuţiile sub medierea franco-germană peste două săptămâni la Berlin, afirmase el.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking