Conducerea Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, este convocată pentru data de 14 februarie, iar la această reuniune ar putea fi luată decizia de a-i cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea independenței așa-numitelor „republici populare” Lugansk și Donețk, din regiunea Donbas, din estul Ucrainei, au transmis agențiile ruse de presă.

Consiliul Dumei de Stat a decis anterior să examineze acest apel în februarie, iar acum a fost stabilită și data: 14 februarie, potrivit unor surse citate de agențiile de presă ruse.

Deputaţi ai grupului parlamentar al Partidului Comunist din Dumă au adresat un apel către şeful statului rus pentru a lua în considerare recunoaşterea „republicilor populare” Lugansk şi Doneţk ca state independente, precum şi desfăşurarea rapidă a negocierilor cu conducerea acestor republici în vederea creării unui temei legal pentru relaţii interstatale şi reglementarea tuturor aspectelor de cooperare şi asistenţă reciprocă, reamintește RIA Novosti.

Unii observatori ruşi consideră că „iniţiativa recunoaşterii” celor două aşa-numite „republici populare” din Donbas le-a fost sugerată comuniştilor chiar de către Kremlin, conform unor comentarii difuzate de postul de radio Eho Moskvî.

Solicitat să comenteze această informaţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu dispune de date care să o confirme. „Ar trebui să vă adresaţi Dumei”, i-a îndemnat el pe jurnalişti.

Această iniţiativă a Dumei intervine în plină criză între Occident şi Rusia, acuzată că a concentrat zeci de mii de soldaţi şi cantităţi importante de echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina în vederea unei invazii.

Putin a ordonat plăți către cetățenii din Lugansk și Donețk care dețin pașapoarte rusești

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Vladimir Putin a dat ordin guvernului rus să asigure plata prestaţiilor sociale către locuitorii din Doneţk şi Lugansk care deţin paşapoarte ruseşti, după cum se menţionează într-un document publicat la 29 ianuarie pe site-ul Kremlinului, după o şedinţă a Consiliului pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturile omului.

„Să se examineze posibilitatea ca cetăţenii ruşi care locuiesc pe teritoriul anumitor zone din regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei să beneficieze de oportunitatea de a depune cereri de plăţi şi prestaţii sociale pe unicul portal de servicii de stat şi municipale” al Federaţiei Ruse, cere preşedintele Putin în document.

Conform textului, această categorie de persoane nu va fi obligată să indice înregistrarea reşedinţei pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Kievul a calificat ordinul dat de preşedintele rus drept o provocare şi o încălcare a suveranităţii Ucrainei.

Moscova ar încerca doar să „şantajeze” cu recunoaşterea celor două regiuni din estul Ucrainei, consideră unii observatori ruşi, atrăgând atenţia asupra reluării, săptămâna trecută, a discuţiilor în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) la nivel de consilieri politici ai preşedinţilor celor patru ţări.

Chiar dacă discuţiile de miercurea trecută de la Paris „nu au fost deloc simple”, aşa cum a declarat Dmitri Kozak, emisarul preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia şi Ucraina îşi vor continua discuţiile sub medierea franco-germană peste două săptămâni la Berlin, afirmase el.

#Donețk #Lugansk #Rusia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.