Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

De unde se poate aproviziona cu gaze Europa, dacă Rusia oprește livrările

31 Ian. 2022, 07:07
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
31 Ian. 2022, 07:07 // Economie //  Realitatea.md

Tensiunile tot mai mari de la granița ruso-ucraineană au sporit temerile cu privire la o agravare a crizei energiei în Europa. Prețurile la gaz de pe piața europeană au depășit deja recordul absolut și reprezintă o amenințare reală pentru europenii de rând care se confruntă cu un trai tot mai costisitor, scrie The Guardian. Ce opțiuni alternative există pentru furnizarea de gaze naturale în Europa dacă Rusia oprește livrările?

Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei, iar o treime din toate livrările trec prin conductele ucrainene în drumul lor spre celelalte țări de pe continent.

În ultimul an, exporturile de gaze rusești au fost cu o pătrime mai reduse decât în mod normal, iar liderii europeni se tem că o invazie a Ucrainei ar putea prevesti o catastrofă energetică în situația în care livrările de gaze vor fi reduse și mai mult.

Oficialii Casei Albe au spus săptămâna aceasta că administrația Biden se pregătește să finalizeze o înțelegere care „va garanta că Europa o să supraviețuiască acestei ierni și primăveri”. Negocierile prevăd ca mai multe țări producătoare să trimită gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa pe calea apei.

Cine ar putea trimite de urgență Europei gaze naturale în plină criză energetică

Discuțiile americanilor se concentrează, cel mai probabil, asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale și al doilea cel mai mare exportator de GNL din lume, depășit doar de Australia.

Qatarul este un aliat important al Occidentului din Orientul Mijlociu și a furnizat GNL Marii Britanii și altor țări europene de mulți ani, livrate pe vase-cisternă în condiții de „super-răcire”. Libia ar putea de asemenea să ajute, având în vedere apropierea geografică de Europa.

SUA ar putea să joace un rol direct în suplimentarea rezervelor de gaze a Europei. În ultima lună, o cantitate record de GNL din Statele Unite a ajuns în porturile europene.

Americanii sunt foarte interesați să încurajeze Europa să renunțe la dependența de gazele rusești și la proiectul gazoductului Nord Stream 2 în favoarea propriilor rezerve de gaze de șist.

Cât de multe gaze naturale de urgență are nevoie Europa

Provocarea crizei energetice a Europei va depinde de cât de mult se vor tensiona relațiile dintre Rusia și Ucraina. Rusia trimite în jur de 230 de milioane de metri cubi de gaz Europei în fiecare zi, din care o treime trec prin Ucraina.

Experții au păreri împărțite cu privire la intențiile Kremlinului: unii spun că Rusia va tăia livrările de gaze spre toată Europa, alții sunt de părere că doar cele care trec prin Ucraina vor fi afectate. Mai sunt și din cei care cred că Moscova nu va umbla deloc la „robinet”.

„Dacă Rusia folosește exporturile de gaze ca pe o armă, cât de mult ar fi dispuși să perturbe rețeaua de energie? E greu de făcut un astfel de scenariu”, a spus Helima Croft, un manager al băncii de investiții RBC Capital.

Întrebarea nu este dacă SUA ar putea să joace rolul de furnizor de avarie al Europei, ci dacă va putea livra destul gaz pentru a atenua orice perturbare a aprovizionării cu gaze rusești.

Cât de mare este rezerva de gaze naturale și poate ea să umple golurile lăsate de o posibilă sistare a livărilor rusești

Rezervele de gaz sunt deja scăzute din cauza efectelor negative asupra economiei mondiale pe care le-a generat pandemia de COVID-19, explică analistul Xi Nan.

SUA au spus că discuțiile despre livrările cu GNL au loc cu mai multe firme și state din toată lumea tocmai pentru a evita situația în care trebuie să ceară unei singure companii sau țări să își sporească dintr-o dată producția și livrările. În schimb, se caută cât mai multe surse care să aprovizioneze cu gaz Europa în cantități individuale mai mici.

Qatarul produce în acest moment 77 de milioane de tone pe an de GNL, dar a contractat deja în jur de 97 de milioane de tone clienților din Asia, Europa și Kuweit și altor companii energetice mari care pot alege singure unde își trimit marfa.

Există posibilitatea ca unele din aceste livrări destinate Asiei să fie trimise în Europa datorită temperaturilor ridicate din regiunea continentului asiatic care au dus la o cerere mai mică pentru gaze, a explicat Croft.

Este nevoie de discuții „delicate” între producătorii majori de gaz și consumatorii din Asia pentru a obține mai multă flexibilitate pe această temă, a mai spus Croft.

Când a mai fost vreodată lumea în această situație

De-a lungul timpului, s-au luat mai multe măsuri de criză în privința livrărilor de petrol, dar niciodată în cazul gazelor naturale.

În timpul războiului civil din Libia, Arabia Saudită a fost de acord să mărească exporturile de petrol pentru a umple golul lăsat de petrolul nerafinat libian care a împins prețul barilului de petrol până la 120 de dolari.

Mai recent, Arabia Saudită a negociat cu ceilalți membri ai OPEC, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol, care include 13 țări, pentru a reduce producția de petrol. Această măsură era necesară pentru a evita prăbușirea prețului petrolului într-o perioadă în care cererea scăzuse vertiginos din cauza pandemiei.

Piața gazelor naturale nu se bucură de același nivel de cooperare între statele producătoare, ceea ce face găsirea unei soluții de ieșire din criză mult mai dificilă.

„Mohammed bin Salman (Prințul moștenitor al Arabiei Saudite) se crede banca mondială a petrolului”, a spus Croft. „Chiar dacă Qatarul ar vrea să ajute, aceștia nu au acces la banii lichizi pe care saudiții ar putea să îi acceseze prin rezervele lor de petrol.”

Este posibil ca aceste timpuri nemaivăzute să necesite implementarea unor măsuri fără precedent pentru ieșirea din criza energetică.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!