Subiectul tarifului retroactiv la gazele naturale, aprobat săptămâna trecută de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a provocat dezbateri încinse pe platoul emisiunii „Orei Expertizei” de la Jurnal TV, ediția din seara de luni, 31 ianuarie curent, la care au participat deputați, dar și foști politicieni și experți din diverse domenii.

„În decembrie guvernarea știa că prețul la gaze se va schimba. În care direcție și cât avea să coste gazul, nimeni nu știa. Ca să poți face o estimare, ai nevoie de niște cifre concrete. În momentul în care au apărut cifre concrete pe piața internațională, s-au putut face calcule. RM trece acum prin multiple crize care nu sunt generate din interior. Toată lumea trece prin criza gazelor, criza pandemică. Ceea ce e important e să analizăm cum acționează guvernele în aceste crize și ce fac ca să scoată de pe umerii cetățenilor povara acestor tarife”, a explicat deputata PAS Marcela Adam.

„Povestiți povești. Decizia asta retroactivă ați pus-o pe umerii cetățenilor. Unde s-a mai văzut așa ceva, poate oamenii făceau altfel economie timp de o lună. Ați pus pe umerii mei ceea ce eu n-am știut cât mă va costa o lună în urmă. Am crezut că va fi un preț. Moldovagaz să vândă acel edificiu de milioane”, a intervenit primarul satului Condrița, Andrei Donică, și președinte al Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда”.

„Guvernul a venit cu compensații. Manipulați opinia publică. Cine să impună Moldovagaz? Ce propuneți, ca oamenii să rămână fără gaz? Guvernul a rezolvat o problemă de criză în care riscam să fie sistat gazul, iar cetățenii să rămână în plină iarnă cu casele înghețate”, i-a dat replica Marcela Adam.

În opinia fostului deputat Valeriu Ghilețechi, problema e că nu s-a reușit negocierea cu Gazprom a unui preț fix la gaz, indiferent de fluctuațiile de pe piața internațională.

„Tariful retroactiv e un element neplăcut pe de o parte. Am văzut și nemulțumiri în rândul membrilor PAS. Pe de altă parte, dacă stai și analizezi, în februarie trebuia să fie prețul mult mai mare”, a comentat Ghilețchi.

„Nu întâmplător în Constituție se menționează principiul neretroactivității ca pe un principiu absolut, ceea ce înseamnă că discofort acolo nu există, acolo scrie legea că se aplică din momentul adoptării și pe viitor n-are momente retroactive, atunci când este în favoarea criminalului. Prin aceste acte i-a dat forță juridică retroactivă în defavoarea proprietății cetățeanului”, a spus și juristul Teo Cârnaț.

Liderul Platformei DA, Dinu Pângău, consideră că cea mai mare problemă în această criză a fost transparența decizională.

„Nici până acum nu știm care sunt condițiile contractuale. Guvernarea trebuie să comunice mai bine la capitolul privind securitatea energetică. La capitolul tarifului retroactiv, ministrul Spânu declară una, deputații PAS alta. Nu există o coeziune. Inclusiv domnul Alaiba a spus că este o porcărie să plătești retroactiv și a dat vina pe ANRE”, a menționat fostul deputat.

#dezbateri #gaz #Moldovagaz #tarif

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.