În luna februarie a acestui an, Spania a devenit prima țară europeană unde a fost adoptată legea ce permite persoanelor care se confruntă cu dureri în timpul menstruației să își ia concediu plătit. Legea oferă dreptul la un concediu menstrual de trei zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia la cinci zile, în funcție de intensitatea și severitatea simptomelor. Această premieră pentru Europa a generat un val de opinii, dar și un interes enorm la nivel global din partea societății civile, ginecologilor, sindicatelor, angajatorilor, jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor femeilor. Ba mai mult, mii de companii au început să testeze introducerea concediului menstrual în diverse forme și să îl promoveze ca pe un avantaj al brandului de angajator, chiar dacă această lege nu este adoptată oficial la nivel național în țările lor. Astfel, Magenta Consulting a realizat un sondaj.
Respondenții au fost întrebați în ce măsură cred că legea concediului menstrual plătit ar trebui să fie adoptată și în Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre moldoveni (60%) susțin adoptarea acestei legi. Totodată, 17% consideră că ar trebui să fie introdusă într-o măsură mai mică și 12% într-o măsură foarte mică.
În acest context, Snigur Iraida – medic obstetrician-ginecolog, co-fondatoarea platformei Gyneco, a vorbit pentru sursa citată despre nevoia de a avea o astfel de lege, în primul rând din punct de vedere medical.
”Aproape 50% dintre femeile de vârstă reproductivă au dureri la menstruație, iar 30% au nevoie de tratament pentru menstruație abundentă. Dismenoreea (durerea în timpul menstruației) poate afecta foarte mult calitatea vieții. Pe lângă aceasta, unele femei mai pot avea dureri care duc la leșin, vome, diaree, migrene acute, dureri de spate și chiar incapacitatea de a se deplasa. Este dificil ca o femeie să se concentreze și să fie productivă în aceste condiții, în special dacă se confruntă cu simptome foarte puternice. O zi sau două ar fi suficiente pentru o mare majoritate a femeilor. Le-ar ajuta să treacă peste disconfort și să gestioneze simptomele menstruale.”
Analizând răspunsurile, în funcție de gender, Magenta Consulting spune că bărbații sunt de aceeași părere ca și femeile în ceea ce privește susținerea în mare măsură a adoptării acestei legi. Se atestă o pondere mai mare a femeilor (20%) care susțin într-o măsură mai mică introducerea concediului menstrual, în comparație cu bărbații (14%).
La fel, s-a observat că odată cu creșterea nivelului de studii se evidențiază o descreștere a ponderii celor care susțin într-o mare măsură adoptarea legii concediului menstrual.
Respondenții au fost rugați să menționeze (fără a li se oferi variantele de răspuns) trei cele mai importante probleme cu care aceștia cred că femeile din Republica Moldova se confruntă la moment. Printre problemele enunțate s-au remarcat: discriminarea în momentul angajării în câmpul muncii/instabilitatea financiară (69%), violența în familie (30%), sănătatea precară (12%). Printre alte probleme se enumeră: lipsa susținerii din partea societății/statului, educarea și creșterea copiilor de către mamele singure, alcoolismul, plecarea bărbaților la muncă peste hotare, lipsa educației/dezvoltării și vârsta înaintată de pensionare.
În sensul în care discriminarea în momentul angajării în câmpul muncii este în topul problemelor menționate, nu puteam să nu ne întrebăm ce efecte poate avea adoptarea unei astfel de legi în acest context.
„Există temerea că în Republica Moldova, această măsură poate avea repercursiuni negative cum ar fi: perpetuarea atitudinilor sexiste, stigmatizarea menstruației, agravarea discriminării la locul de muncă sau chiar poate înrăutăți diferența salarială între sexe.”- a declarat Alina Andronache, militantă pentru egalitate de gen și activistă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Aceasta a mai spus că: „Republica Moldova este o țară în care menstruația este privită ca ceva rușinos, intim și care trebuie ascuns. În momentul în care o femeie va dori să beneficieze de un astfel de concediu, ea va trebui să dezvăluie angajatorului/angajatoarei simptomele legate de menstruație, ceea ce ar putea fi un impediment. Ținând cont de percepțiile societății, femeile ar putea evita să-și ia un asemenea concediu din cauza rușinii și stigmatizării asociate ideii că le-ar putea împiedica cariera.
Politicile privind concediul menstrual pot fi percepute de către angajatori ca fiind costisitoare și aceștia vor invoca costurile suportate atunci când plătesc persoanele aflate în concediu. Cu regret, puține companii sunt deschise să introducă diferite beneficii pentru angajați, fără a fi „motivați” de legislație sau fără a avea „compensații” din bugetul public național. Respectiv, există riscul ca această politică să-i facă pe unii angajatori mai puțin dispuși să angajeze femei. Desigur, acest lucru ar echivala cu discriminare, care poate fi dificilă de identificat și probat.”
Analizând acest aspect în funcție de gender, Magenta Consulting a observat faptul că femeile au menționat într-o măsură puțin mai mare aceste probleme decât bărbații.
În mare parte este dificil de prezis cum va reacționa societatea din Republica Moldova la adoptarea unei asemenea legi, „în particular angajatorii, unde 70% dintre companii sunt conduse de bărbați. Cert este că membrele Asociației Femeilor Antreprenoare din Republica Moldova salută această inițiativă, deoarece ar consolida sănătatea și bunăstarea femeilor angajate în cadrul companiilor. Este important ca această lege să fie susținută de o campanie de educare în masă pentru a reduce stigmatizarea și a crește nivelul de conștientizare a sănătății femeilor. Ar fi un pas progresiv spre egalitatea de gen prin recunoașterea provocărilor fiziologice pe care femeile le întâmpină la locul de muncă.” – a declarat Carolina Bugaian, președinta Consiliului AFAM.
Pe lângă provocările implementării acestei legi, „desigur sunt și o mulțime de beneficii, inclusiv normalizarea discuțiilor despre menstruație. Dacă sunt introduse pe scară largă, femeile, angajatele transgender și non-binare care au menstruație vor avea căi directe de odihnă, atunci când au cea mai mare nevoie, ar fi mai fericite și mai productive la locul de muncă, iar ca urmare, ar fi mai ușor să rămână pe piața muncii. Mai mult decât atât, chiar dacă politicile privind concediul menstrual sunt implementate, angajatele trebuie să simtă că se află într-un mediu suficient de permisiv din punct de vedere cultural pentru a profita de el. Astfel, cu introducerea unui concediului menstrual, trebuie să depunem eforturi semnificative pentru a schimba atitudinile și percepțiile societății față de menstruație, introducerea educației sexuale, precum și alte inițiative.” – a mai declarat Alina Andronache pentru Magenta.
Sondajul sursei citate a fost implementat la nivel național pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 928 respondenți. Marja de eroare este de +-3.22%; metoda de colectare a fost Computer Assisted Telephone Interview; iar perioada de colectare a datelor – de la 20 martie până la 3 aprilie curent.
Politicile de concediu menstrual au căpătat o popularitate sporită la începutul secolului al XX-lea, însă doar câteva țări din întreaga lume dispun de o astfel de legislație în prezent. În 1947 concediul a fost adoptat în Japonia, iar în 1948 în Indonezia. Au urmat și alte state ca: Taiwan, Coreea de Sud și Zambia. În 2017 s-a propus un asemenea proiect de lege și în Italia, dar acesta nu a reușit să treacă mai departe înainte de încheierea mandatului parlamentar în 2018.
