„Eu sunt o curajoasă, adică se observă că am trecut prin vremuri grele, dar am supravețuit!”. Lauren Wasser este cunoscută ca fotomodelul cu „picioare de aur”. După ce a supraviețuit sindromului șocului toxic (SST), în urma căruia și-a pierdut picioarele. Ea a decis să nu se lase bătută de soartă. Într-un interviu recent pentru Vogue, americanca a povestit cum s-a învățat din nou să muncească în industria modei și despre ajutorul pentru femeile care la fel au trecut prin SST.
Provine dintr-o familie cu mama și tata de profesie fotomodele și de mică era pe la filmări. „Zburam la Paris, New York, Londra, trăiam viața mamei cu care eram de nedespărțit. De când eram copil am început să mă fotografiez, dar îmi plăcea și baschetul. Voiam să ajung în NBA. Era un scop în viață. Purtam ba pantofi cu toc, ba adidași Jordan”.
Până la 24 de ani, eram sănătoasă, activă.
Avea o menstruație abundentă și își cumpăra tampoane care absorb la maximum. Când s-a simțit rău, era o zi obișnuită din luna octombrie. „De parcă a trecut trenul peste mine. La scurt timp, am fost găsită la podea, în dormitor. Am fost transportată la spital, unde mi-au găsit tamponul pe care l-au trimis la expertiză. Atunci a fost confirmat diagnosticul – SST”.
Medicii îmi dădeau o șansă din 100. I-au spus mamei să se pregătească de înmormântare.
„O săptămână și jumătate am fost în comă medicală. M-am trezit și imediat am simțit o durere insuportabilă în tălpi. Piciorul drept a fost capturat de o gangrenă. A fost amputat mai jos de genunchi. Cu timpul, mi-am amputat și al doilea picior. Traumatismele erau suficient de grave”.
La început, se ascundea după haine. Purta doar pantaloni sportivi și hanorace. „În lumea modei există o singură imagine a frumuseței. Faptul că eu am reușit să rămân în industrie și să diversific conceptul despre modă este lăudabil. Este o șansă pentru mine să vorbesc lumii despre femei care au fost în aceeași situație. Ultimii ani țin legătura cu tinere – victime SST – au pierdut degete de la picioare, au făcut dializă. Trăiesc pentru aceste fete, mai ales că epidemia de SST era cu 30 de ani înainte ca eu să mă nasc. Când am aflat, inima mi s-a umplut de foc”.
Datorită activismului său, Lauren Wasser a reușit să se întâlnească cu congresmana din New York Carolyn Maloney. Aceasta de 10 ani încearcă să promoveze un proiect de lege denumit în memoria lui Robin Danielson – o femeie care a murit de SST în 1998.
Acest proiect va face înțelese ce riscuri au anumite produse igienice.
Potrivit congresmanei, „în urma aprobării proiectului, vor fi înregistrate cazurile femeilor cu SST și câte mor/suferă de la el. Totodată, va fi impusă examinarea componenței tampoanelor. Noi am cercetat filtrele pentru cafea mai bine decât acest sindrom. Trebuie să obligăm guvernarea. Este o luptă lungă, dar vor reuși”.
Pe toate prospectele tampoanelor care sunt în vânzare, scrie că SST ar fi „o boală rară”, însă nu există vreo statistică în acest sens, cel puțin în Republica Moldova. Este rezultatul toxinelor produse de bacteriile de stafilococ auriu și de streptococ de grup A. De aceea se presupune că se ajunge la șoc toxic, dacă tampoanele nu sunt schimbate o perioadă îndelungată, însă s-a adeverit că acesta apare și în alte condiții. Unele din acestea ar fi că, în urma scoaterii tamponului, se pot rupe anumite vase ale vaginului sau a fost utilizat un tampon, când fluxul menstrual a fost scăzut.
