Liderii rugbyului de pe cele două maluri ale Prutului au avut astăzi o întrevedere la Galați, România, unde s-a pus la cale întărirea legăturilor dintre cele două foruri de conducere ale acestui sport.

Alexei Cotruță, președintele Federației de Rugby a Moldovei (FRM) s-a întâlnit cu delegația din România, condusă de Alin Petrache, președintele Federației Române de Rugby (FRR), cu care a discutat modalitățile concrete prin care cele două federații pot colabora mai bine în viitor. S-a decis în acest context ca, în cursul lunii martie, să fie semnat un protocol de înfrățire între cele două federații de rugby, prin care să fie extinse legăturile de prietenie dintre sportivii moldoveni și cei români.

„Dezvoltarea colaborării cu Federația Română de Rugby este o veste foarte și foarte bună pentru rugbyul moldovenesc. Vom fi mai apropiați de frații noștri din România și ne vom susține reciproc pentru a îmbunătăți performanțele în rugby și la Chișinău, și la București”, a spus Alexei Cotruță.

La rândul său, Alin Petrache s-a arătat mulțumit de întâlnirea cu liderii rugbyului din Republica Moldova. „Discuțiile cu domnul Alexei Cotruță au arătat că există o abordare comună de ambele maluri ale Prutului în legătură cu promovarea rugbyului. Noi, în România, suntem gata să oferim sprijinul nostru pentru frații moldoveni, pentru Federația de Rugby a Moldovei, pentru progresul rugbyului dintre Prut și Nistru”, a declarat Alin Petrache.

La întâlnirea de la Galați au mai participat Anatolie Curechi, vicepreședinte al FRM și Anton Pisaroglu, consultant politic și candidat pentru funcția de vicepreședinte al Federației Române de Rugby la alegerile care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. În cadrul discuției dintre conducătorii celor foruri sportive s-a mai stabilit că, în ziua semnării protocolului de colaborare între cele două federații, Anton Pisaroglu va deveni președinte de onoare al Federației de Rugby a Moldovei. Despre acest eveniment, oficialul din România a afirmat: „Sunt încântat că am convenit împreună cu prietenii de la Chișinău să consolidăm relațiile dintre federațiile noastre de rugby inclusiv prin această numire. Eu sunt născut la Tecuci, deci în Moldova aflată între Prut și Carpați, iar buneii mei, părinții tatălui, sunt din Republica Moldova. Faptul că voi deveni președinte de onoare al FRM e pentru mine o mare bucurie”.

Maia Sandu, invitată la un meci amical de rugby dintre Republica Moldova și România

Ca un prim pas concret în vederea strângerii legăturilor de rugby dintre cele două maluri ale Prutului, liderii Federației Române de Rugby și Federației de Rugby a Moldovei au propus o vizită la Chișinău a echipei de rugby a României U 20 (sub 20 de ani), care să desfășoare un cantonament de pregătire a colegilor moldoveni, timp de cinci zile, în primăvara care urmează. Acest cantonament este prevăzut să se încheie cu un meci demonstrativ de rugby între echipa Republicii Moldovei și cea a României, la acest meci fiind invitată și președinta țării, Maia Sandu. Invitația a fost trimisă săptămâna trecută, într-o scrisoare adresată Maiei Sandu de către Alexei Cotruță și Anatolie Curechi.

#galați #întrevedere #Moldova #Romania #rugby

Republica Moldova se pregătește să interzică mai multe produse din plastic de unică folosință, inclusiv coroanele și ornamentele funerare din plastic. Măsura este inclusă într-un proiect de modificare a Legii privind deșeurile, elaborat de Ministerul Mediului, care urmărește alinierea legislației naționale la normele Uniunii Europene, transmite Bani.md.

Pe lista produselor care nu vor mai putea fi plasate pe piață se regăsesc bețișoarele pentru urechi din plastic, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețele pentru baloane, recipientele pentru alimente și băuturi din polistiren expandat, paharele din polistiren, pungile din plastic oxodegradabil, precum și coroanele și ornamentele funerare din plastic.

În cazul coroanelor funerare, Ministerul Mediului argumentează că acestea sunt folosite pentru o perioadă foarte scurtă, însă rămân în mediu sute de ani și sunt aproape imposibil de reciclat, deoarece sunt fabricate din materiale mixte – plastic, textile sintetice și sârmă. Potrivit notei informative, doar în cimitirele din Chișinău ajung anual peste 25 000 de coroane și compoziții funerare din plastic, iar la nivel național sunt utilizate aproximativ 300 000 de astfel de produse. Numai în capitală acestea generează peste 62 de tone de deșeuri în fiecare an.

Proiectul nu stabilește o dată exactă de la care aceste produse vor fi interzise. Interdicția va intra în vigoare după adoptarea modificărilor legislative și publicarea acestora în Monitorul Oficial. În schimb, pentru alte prevederi din același proiect sunt indicate termene clare: de exemplu, din 2028 vor intra în vigoare obligațiile privind dopurile atașate la sticlele din plastic și marcarea unor produse din plastic de unică folosință.