Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Inga Grigoriu dă o mână de ajutor la condamnare lui Stoianoglo. Va prezenta argumentele la ședința CSP de joi

17 Nov. 2021, 13:29
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
17 Nov. 2021, 13:29 // Politica //  Realitatea.md

Fosta deputată a Platformei DA, Inga Grigoriu, va prezenta joi, 18 noiembrie curent, la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), sesizarea depusă la CSP la data de 4 noiembrie, referitor la inacțiunile procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, referitor la investigarea expulzării celor 7 profesori turci și pedeapsa blândă cu care s-a ales fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari.

„Mâine, 18 noiembrie, orele 14:00, va avea loc ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) unde voi prezenta argumentele expuse de mine în sesizarea depusă la CSP la data de 4 noiembrie, 2021. Sesizarea este în legătură cu investigarea defectuoasă a cazului de rezonanță internațională privind privarea ilegală de libertate, prin intervenția în forță a subdiviziunii paramilitare pentru combaterea terorismului a SIS, împotriva civililor care practicau activități didactice și anume a 7 profesori turci cu reședința permanentă pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul scoaterii ilegale a persoanelor din jurisdicția Republicii Moldova și transportarea într-un stat străin, folosind ilegal resursele financiare ale statului în interesul unui stat străin, fapt constat prin hotărârea CEDO din 11 iunie 2019, cât și exonerarea arbitrară de răspundere penală a ex-directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, pentru faptele săvârșite în calitate de director al SIS”, anunță Grigoriu.

Ex-deputata afirmă că, potrivit articolului 11 din Legea Procuraturii din 2016, pe acest caz de rezonanță majoră, atribuțiile procurorului general nu au fost puse în aplicare. De asemenea, nu s-a întreprins nici o acțiune legală pentru constatarea întregului cerc de persoane care se fac vinovate de capturarea și transferul ilegal al celor 7 profesori din Republica Moldova.

„În cadrul sesizării depuse, voi aduce argumente prin care, procurorul general suspendat, a omis dispunerea investigării veritabile a faptului desfășurării ilegale pe teritoriul Republicii Moldova a operațiunilor privind capturarea ilegală de persoane și scoaterea ilegală din jurisdicția Republicii Moldova de către serviciile speciale ale unui stat străin cu suportul SIS”, se mai arată în anunțul Ingăi Grigoriu.

Amintim că, la 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut șapte colaboratori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS. În luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo, a comunicat că Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor.

Ulterior s-a aflat că, pentru această infracțiune, Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o simplă amendă. În presă a fost publicat un fragment din textul sentinței, care confirmă informația respectivă. Sentința rămâne în totalmente secretizată, iar procesul de judecată s-a desfășurat cu ușile închise.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.