Prin participarea la un program amplu de formare, circa 730 de directori și directori adjuncți ai instituțiilor de învățământ general din țară își vor îmbunătăți competențele manageriale. Programul este desfășurat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” (PRIM).

Astfel, în perioada 15 iulie -13 august 2021 și ulterior, 11 octombrie -10 decembrie 2021, 19 formatori bine calificați vor organiza sesiuni de instruire online în conformitate cu programul de formare privind implementarea Standardelor de competență profesională a cadrelor manageriale din învățământ general.

Programul de formare este constituit din șase module care corespund domeniilor standardelor de competență profesională aprobate de MECC: Viziune și strategii; Curriculum; Resurse umane; Resurse financiare și materiale; Structuri și proceduri; Comunitate și parteneriate.

Managerii vor învăța cum să gestioneze procesul de elaborare și implementare a proiectelor de dezvoltare a instituției de învățământ general în vederea promovării politicii educaționale naționale și locale; cum să dezvolte și să diversifice oferta curriculară în vederea valorificării potențialului individual, instituțional și comunitar; cum să gestioneze resursele materiale și financiare în vederea asigurării unui mediu de învățare sigur și motivant; cum să asigure mediul stimulativ și cooperant în vederea dezvoltării continue a capitalului uman al școlii sau cum să creeze parteneriate în vederea asigurării progresului instituției de învățământ general.

Acest program a fost elaborat în 2016 și îmbunătățit în 2020, urmare a unui studiu de evaluare care a relevat punctele tari și punctele slabe ale acestuia, fiind totodată adaptat pentru organizarea la distanță.

Beneficiarii programului de instruire sunt convinși că aceste sesiuni vor fi foarte utile și speră că în cadrul acestora vor avea cât mai multe activități practice.

„În prezent îmi fac masterul în domeniul managementului în educație, prin urmare, aceste formări sunt foarte importante pentru mine. Sunt o ocazie minunată de a-mi consolida cunoștințele, dar și pentru a mă autoevalua și a vedea aspectele la care mai am de lucrat”, a menționat Nadejda Bostan-Chirinciuc, director al gimnaziului din satul Tălăiești, raionul Hîncești.

De menționat că, de instruiri similare au beneficiat anterior circa 30% din cadrele manageriale din țară, iar urmare a formărilor din anul curent, ponderea directorilor și directorilor adjuncți instruiți în cadrul PRIM va ajunge la 50%.

#conducatori #dezvoltare continua #institutii de invatamant #cooperare

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând discuțiile privind o eventuală unire cu România, vehiculată de unii politicieni drept un posibil „plan B” în cazul blocării procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Într-un interviu pentru NewsMaker, oficiala europeană a subliniat că, în pofida tentativelor de destabilizare și a campaniilor de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să susțină parcursul european al țării. Ea a făcut referire și la vizita recentă a președintei Maia Sandu la Strasbourg, unde aceasta a fost distinsă cu Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Declarațiile vin în contextul în care președinta Maia Sandu a menționat anterior că ar susține ideea unei eventuale reunificări cu România, dacă cetățenii ar decide acest lucru prin referendum, sugerând că aceasta ar putea reprezenta o alternativă în cazul stagnării integrării europene.