Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Insulina pentru diabetici, momeală pentru îmbogățire. Acuzațiile pe care le aduce un deputat

21 Mai 2021, 14:20
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
21 Mai 2021, 14:20 // Politica //  Realitatea.md

Din cauza schemelor și a intereselor din domeniu medical, diabeticii sunt puși în situația să-și administreze insulină expirată, să treacă la un alt tip de insulină decât cel cu care erau obișnuiți sau să caute singuri insulina de care au nevoie, în afara sistemului medical, Acuzațiile vin de la deputatul PAS, Dan Perciun, care susține că a recepționat multiple sesizări din partea pacienților care suferă de diabet zaharat.

Deputatul afirmă că, 18 mii de pacienți din cei 120 de mii sunt tratați cu insulină și se plâng că, la policlinică li s-a spus că insulina NovoRapid nu mai este și nici nu va mai fi, iar medicul urmează să-i dea o rețetă cu un alt tip de insulină.

„Vă aduc aminte că insulina, în baza rețetelor, se eliberează pe trei luni. Deci, oamenilor li se  propune să ia insulina și să și-o administreze, inclusiv după expirarea termenului de valabilitate. Calitatea vieții este afectată direct de interesele care domină acest sistem. Un sistem care, în loc să pună accent pe interesele pacienților, urmărește îmbogățirea factorilor de decizie, conectați la tot ceea ce înseamnă aprovizionarea cu insulină și dispozitive medicale pentru diabetici. Oamenii suferă, sănătatea lor fiind pusă în pericol din cauza gestionării proaste a procesului de achiziții publice la toate etapele”, a notat deputatul, într-o conferință de presă.

În opinia sa, pacienții sunt puși în situația să folosească insulină expirată, pentru că din cauza schemelor și a intereselor, dar și din lipsa capacității de a estima necesitățile reale de insulină, se cumpără mai mult decât este nevoie. Și acest fapt duce și la irosirea banilor publici.

Dan Perciun susține că cel mai elocvent exemplu de gestionare proastă a aprovizionării cu insulină și a tot ce înseamnă scheme, este cazul de rezonanță cu insulina Strim.

„În cadrul licitației din 2018, desfășurată pe timpul Silviei Radu, s-a achiziționat insulină în valoare de 28 de milioane de lei. În martie 2021, două-trei luni în urmă, termenul de valabilitate pentru această insulină a expirat. Din tot ce s-a procurat, ținând cont de ultima informație disponibilă privind utilizarea insulinei, nu s-a folosit mai mult de 50%. Deci vorbim de circa 14 milioane de lei care au fost pur și simplu aruncați în vânt. Insulina s-a procurat, dar nu a fost folosită. Dosarele penale care au fost deschise pe acest caz așa și trenează încă din 2019 și nimeni nu a fost tras la răspundere”, a spus Perciun.

Astfel, parlamentarul a solicitat Ministerului Sănătății să intervină de urgență și să asigure o bună gestionare a stocurilor, în așa fel încât să se excludă situațiile în care pacienților li se eliberează insulină cu termenul de valabilitate care va expira în momentul când urmează să o administreze.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.