Oamenii de știință de la Meta au creat un model AI care poate transforma activitatea cerebrală în propoziții scrise, fără a fi necesare implanturi. Această descoperire ar putea revoluționa interfețele creier-computer și ar putea ajuta persoanele cu dificultăți de comunicare.
Potrivit Live Science, descoperirea arată că această metodă funcționează prin scanarea activității neuronale cu tehnici neinvazive, deschizând astfel calea către noi posibilități pentru persoanele cu deficiențe de comunicare.
Într-un prim studiu, cercetătorii au utilizat magnetoencefalografia (MEG), o metodă care măsoară câmpurile magnetice generate de activitatea electrică a creierului, pentru a analiza modul în care participanții tastau propoziții.
Prin antrenarea unui model AI pe aceste date, oamenii de știință au reușit să decodeze semnalele cerebrale și să reconstruiască propozițiile scrise de voluntari. Precizia obținută a fost de 68%, iar literele utilizate frecvent au fost recunoscute cu mai multă acuratețe decât cele rare, cum ar fi „Z” sau „K”.
Al doilea studiu s-a concentrat pe modul în care creierul generează limbajul. Cercetătorii au înregistrat 1.000 de instantanee MEG pe secundă pentru a surprinde fiecare etapă a procesului de formare a propozițiilor. Astfel, au descoperit că procesul începe cu formularea sensului propoziției, urmată de descompunerea în cuvinte, silabe și, în final, litere.
„Aceste rezultate confirmă predicțiile de lungă durată conform cărora producerea limbajului necesită o descompunere ierarhică a semnificației propoziției în unități progresiv mai mici care controlează în cele din urmă acțiunile motorii”, au explicat autorii studiului.
Un alt aspect important descoperit de echipă a fost existența unui „cod neuronal dinamic”, care previne interferența dintre literele și cuvintele succesive. Acest cod ajustează constant locul în care fiecare informație este reprezentată în creier, ceea ce permite o organizare eficientă a limbajului și păstrarea informațiilor pe o perioadă mai lungă de timp.
Această tehnologie ar putea fi un pas important spre dezvoltarea unor dispozitive portabile care să faciliteze comunicarea persoanelor cu leziuni cerebrale. Totuși, deocamdată, echipamentele folosite sunt prea voluminoase pentru a fi utilizate în afara laboratoarelor.
Neurologul computațional Alexander Huth, care nu a fost implicat în cercetare, consideră că este un progres semnificativ: „Ei fac cu siguranță tot ce putem face cu tehnologia actuală în ceea ce privește ceea ce pot extrage din aceste semnale”.
În viitor, îmbunătățirile tehnologiei MEG ar putea face posibilă utilizarea acestui sistem în viața de zi cu zi, deschizând noi posibilități pentru comunicarea umană asistată de AI.
