România își dorește ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene (UE), însă la nivelul Uniunii este nevoie „claritate strategică” privind aderarea acesteia la UE. Declarația a fost făcută joi, 16 decembrie curent, de către președintele țării vecine, Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută după summitul Parteneriatului Estic și înainte de reuniunea Consiliului European, ambele desfășurate la Bruxelles, Belgia.

Întrebat în ce măsură este posibil ca R. Moldova să adere la UE până în 2030, Klaus Iohannis a răspuns că „este clar că trebuie lucrat intens de ambele părți”.

„Republica Moldova trebuie să pună în aplicare reformele, instituțiile statului trebuie să funcționeze în așa fel încât să corespundă cu așteptările europene, să fie respectate toate valorile europene. Este nevoie în multe domenii în Republica Moldova când vorbim despre economie, să se creeze prima dată condițiile de level playing field, cum se numește, adică o concurență echitabilă, corectă și o independență a producătorilor și a regulatorilor și așa mai departe. Deci sunt foarte multe chestiuni care trebuie rezolvate de Moldova în Moldova. În același timp, în cadrul Uniunii trebuie să existe o claritate strategică: vrem sau nu vrem ca Moldova să devină stat membru”, a afirmat șeful statului român.

„România își dorește acest lucru, am spus-o de nenumărate ori, și putem să-i ajutăm, noi, România, putem să-i ajutăm să-și pregătească, să-și pună în practică reformele, să-și îmbunătățească performanța economică și vom face toate aceste lucruri”, a conchis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și cei ai instituțiilor europene au recunoscut cu o zi înainte, 15 decembrie curent, inițiativa trio-ului Georgia, Republica Moldova și Ucraina de a consolida cooperarea lor cu Uniunea Europeană, într-o declarație comună adoptată între Uniunea Europeană și cele cinci state ale Parteneriatului Estic la finalul unui summit desfășurat la Bruxelles.

Miercuri a avut loc, la Bruxelles, cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). Summitul s-a desfășurat cu participarea șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și a reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene, respectiv Președintele Consiliului European, Charles Michel, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.

#aderare #Klaus Iohannis #Maia Sandu #Republica Moldova #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.