România își dorește ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene (UE), însă la nivelul Uniunii este nevoie „claritate strategică” privind aderarea acesteia la UE. Declarația a fost făcută joi, 16 decembrie curent, de către președintele țării vecine, Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută după summitul Parteneriatului Estic și înainte de reuniunea Consiliului European, ambele desfășurate la Bruxelles, Belgia.

Întrebat în ce măsură este posibil ca R. Moldova să adere la UE până în 2030, Klaus Iohannis a răspuns că „este clar că trebuie lucrat intens de ambele părți”.

„Republica Moldova trebuie să pună în aplicare reformele, instituțiile statului trebuie să funcționeze în așa fel încât să corespundă cu așteptările europene, să fie respectate toate valorile europene. Este nevoie în multe domenii în Republica Moldova când vorbim despre economie, să se creeze prima dată condițiile de level playing field, cum se numește, adică o concurență echitabilă, corectă și o independență a producătorilor și a regulatorilor și așa mai departe. Deci sunt foarte multe chestiuni care trebuie rezolvate de Moldova în Moldova. În același timp, în cadrul Uniunii trebuie să existe o claritate strategică: vrem sau nu vrem ca Moldova să devină stat membru”, a afirmat șeful statului român.

„România își dorește acest lucru, am spus-o de nenumărate ori, și putem să-i ajutăm, noi, România, putem să-i ajutăm să-și pregătească, să-și pună în practică reformele, să-și îmbunătățească performanța economică și vom face toate aceste lucruri”, a conchis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și cei ai instituțiilor europene au recunoscut cu o zi înainte, 15 decembrie curent, inițiativa trio-ului Georgia, Republica Moldova și Ucraina de a consolida cooperarea lor cu Uniunea Europeană, într-o declarație comună adoptată între Uniunea Europeană și cele cinci state ale Parteneriatului Estic la finalul unui summit desfășurat la Bruxelles.

Miercuri a avut loc, la Bruxelles, cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). Summitul s-a desfășurat cu participarea șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și a reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene, respectiv Președintele Consiliului European, Charles Michel, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.

#aderare #Klaus Iohannis #Maia Sandu #Republica Moldova #UE

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, avertizează că prețul energiei electrice din regiune ar putea crește în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie și al dependenței de gaz pentru producerea electricității. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, deficitul de energie electrică din regiune este semnificativ, iar o parte din acesta este acoperit prin utilizarea centralelor pe gaz. Energia produsă astfel este mai scumpă, ceea ce influențează direct prețul final.

„În regiune, prețul marginal al energiei electrice este ghidat de prețul la gaz”, a explicat Junghietu.

Ministrul a menționat că situația hidrologică de pe Nistru și Dunăre poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Dacă nivelul producției hidroenergetice va rămâne scăzut, există o probabilitate semnificativă ca prețul energiei electrice să crească, întrucât acesta este influențat în mare parte de costul gazului.

În același timp, energia regenerabilă contribuie la reducerea impactului prețurilor ridicate. Totuși, odată cu apropierea sezonului rece, producția centralelor fotovoltaice va scădea, ceea ce va crește necesitatea unor surse alternative în orele de consum maxim.

Junghietu susține că Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei, astfel încât în orele de vârf să fie nevoie de mai puține importuri.

Ministrul a precizat că, în 2025, Republica Moldova importa practic întreaga cantitate de energie electrică necesară, inclusiv energia procurată de la MGRES. În prezent, însă, ponderea importurilor a scăzut, ajungând la aproximativ 70-77%.

„Sunt zile când noi producem local 30-40% și importăm din România și din Ucraina”, a spus ministrul.

În medie, pe parcursul acestui an, aproximativ 70% din energia electrică consumată în Republica Moldova este importată. O mare parte din aceste importuri sunt necesare în orele de vârf, dimineața și seara, când energia este mai scumpă.

În aceste condiții, Ministerul Energiei pledează pentru dezvoltarea simultană a mai multor capacități: centrale regenerabile, sisteme de stocare și centrale pe gaz flexibile, care să poată produce energie local în perioadele de consum maxim.