Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat joi, 9 decembrie curent, în cadrul consultărilor telefonice cu președintele american Joe Biden și cu ceilalți lideri ai formatului București 9, pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră, pe fondul îngrijorărilor că situația din estul Ucrainei ar putea escalada într-un conflict armat.

Klaus Iohannis a participat la consultări cu omologul american și cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9) al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care președintele Statelor Unite a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa.

Discuțiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la impactul acțiunilor Rusiei asupra securității aliaților și partenerilor din regiune și coordonarea între statele aliate, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

“Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre, ca expresie a solidarității aliate și a Parteneriatului Strategic solid între România și SUA”, a transmis Palatul Cotroceni.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat dialogul în Formatul București (B9), fapt ce confirmă valoarea acestui format de consultare și coordonare între aliați, mai ales în contextul actual al provocărilor de securitate din Vecinătatea Estică a NATO.

“Președintele României a subliniat importanța informării, coordonării și consultării aliaților în fața acestor provocări de securitate, evidențiind că menținerea unității statelor aliate este esențială în aceste momente”, a indicat sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său. De asemenea, a menționat că este nevoie „să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei”.

Grupul celor nouă de la București include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia și a fost creat de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Trimiterea de soldați SUA pentru a apăra Ucraina de o agresiune a Rusiei “nu este luată în calcul” pentru că Ucraina nu face parte din NATO, a declarat miercuri Biden, după convorbirea cu Putin și după consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei. Însă, a avertizat Biden, un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est.

“Vom fi probabil obligaţi să ne întărim prezenţa în ţările NATO pentru a le linişti în special pe cele din partea estică. În plus, am spus cu claritate că vom furniza şi mijloace de apărare Ucrainei. Avem o obligație morală și o obligație legală față de aliații noștri din NATO, dacă aceștia ar ataca în temeiul articolului cinci. Este o obligație sacră“, a declarat el, consolidând astfel afirmațiile consilierului său pentru securitate națională.

Președintele american Joe Biden i-a comunicat direct omologului său Vladimir Putin că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare”, a afirmat marți seară Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă.

Sullivan a vorbit într-o conferință de presă după o convorbire prin videoconferință între Biden și Putin, în care președintele SUA a avertizat Rusia cu “măsuri severe” economice și “de altă natură” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în timp ce Moscova a cerut garanții că NATO nu se va extinde spre Est.

Într-o întâlnire pe care a avut-o miercuri cu ambasadorii statelor UE acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a menționat că situația de securitate de la granița cu Ucraina rămâne preocupantă și că trebuie continuate eforturile pentru dezescaladarea situației, dar și pentru consolidarea apărării colective în cadrul NATO.

#Joe Biden #Klaus Iohannis #NATO #Romania #Rusia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.