Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat joi, 9 decembrie curent, în cadrul consultărilor telefonice cu președintele american Joe Biden și cu ceilalți lideri ai formatului București 9, pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră, pe fondul îngrijorărilor că situația din estul Ucrainei ar putea escalada într-un conflict armat.

Klaus Iohannis a participat la consultări cu omologul american și cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9) al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care președintele Statelor Unite a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa.

Discuțiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la impactul acțiunilor Rusiei asupra securității aliaților și partenerilor din regiune și coordonarea între statele aliate, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

“Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre, ca expresie a solidarității aliate și a Parteneriatului Strategic solid între România și SUA”, a transmis Palatul Cotroceni.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat dialogul în Formatul București (B9), fapt ce confirmă valoarea acestui format de consultare și coordonare între aliați, mai ales în contextul actual al provocărilor de securitate din Vecinătatea Estică a NATO.

“Președintele României a subliniat importanța informării, coordonării și consultării aliaților în fața acestor provocări de securitate, evidențiind că menținerea unității statelor aliate este esențială în aceste momente”, a indicat sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său. De asemenea, a menționat că este nevoie „să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei”.

Grupul celor nouă de la București include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia și a fost creat de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Trimiterea de soldați SUA pentru a apăra Ucraina de o agresiune a Rusiei “nu este luată în calcul” pentru că Ucraina nu face parte din NATO, a declarat miercuri Biden, după convorbirea cu Putin și după consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei. Însă, a avertizat Biden, un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est.

“Vom fi probabil obligaţi să ne întărim prezenţa în ţările NATO pentru a le linişti în special pe cele din partea estică. În plus, am spus cu claritate că vom furniza şi mijloace de apărare Ucrainei. Avem o obligație morală și o obligație legală față de aliații noștri din NATO, dacă aceștia ar ataca în temeiul articolului cinci. Este o obligație sacră“, a declarat el, consolidând astfel afirmațiile consilierului său pentru securitate națională.

Președintele american Joe Biden i-a comunicat direct omologului său Vladimir Putin că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare”, a afirmat marți seară Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă.

Sullivan a vorbit într-o conferință de presă după o convorbire prin videoconferință între Biden și Putin, în care președintele SUA a avertizat Rusia cu “măsuri severe” economice și “de altă natură” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în timp ce Moscova a cerut garanții că NATO nu se va extinde spre Est.

Într-o întâlnire pe care a avut-o miercuri cu ambasadorii statelor UE acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a menționat că situația de securitate de la granița cu Ucraina rămâne preocupantă și că trebuie continuate eforturile pentru dezescaladarea situației, dar și pentru consolidarea apărării colective în cadrul NATO.

#Joe Biden #Klaus Iohannis #NATO #Romania #Rusia

Startup-ul german Isar Aerospace a lansat sâmbătă, 5 septembrie, prima sa rachetă în spațiu de la o bază din zona arctică a Norvegiei, aducând Europa mai aproape de posibilitatea de a oferi zboruri cu sateliți de pe propriul teritoriu, scrie hotnews.ro.

Racheta fără echipaj „Spectrum” a reprezentat primul zbor comercial care a atins orbita pornind din Europa continentală, unde mai multe țări și-au exprimat dorința de a obține o cotă dintr-o piață în creștere a misiunilor spațiale.

„Suntem pe orbită! Și tocmai am scris istorie europeană”, a declarat Isar într-o postare pe platforma de socializare X.

Evenimentul a reprezentat o realizare importantă pentru industria europeană de lansări, oferind continentului un acces mai bun la spațiu, a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al industriei și comerțului, Cecilie Myrseth.

„Faptul că putem lansa acum sateliți de la Andøya consolidează securitatea Norvegiei și a Europei în vremurile tulburi în care trăim”, a afirmat Myrseth.

Europa caută autonomie

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat în martie baza de lansare a companiei Isar, subliniind eforturile Europei de a-și asigura o mai mare autonomie, pe măsură ce ordinea mondială promovată odinioară de Statele Unite se schimbă sub președinția lui Donald Trump.

Lansată de la cosmodromul Andoeya din zona arctică a Norvegiei, racheta fără echipaj Spectrum, concepută pentru sarcini utile mici și medii, a transportat cinci sateliți mici, precum și un experiment tehnologic în zbor, potrivit companiei Isar.

A fost a doua lansare a companiei Isar, care a avut loc la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit în mare și a explodat la scurt timp după decolare de la aceeași bază. Nimeni nu a fost rănit la momentul respectiv.

Lansarea din martie 2025 a fost totuși considerată un succes de către companie, deoarece a generat cantități mari de date pentru dezvoltatorii săi, a declarat aceasta la momentul respectiv.

Lansarea de sâmbătă a fost concepută ca „atât misiune de calificare a vehiculului, cât și primul său zbor cu încărcătură utilă”, a declarat compania bavareză.

Cine sunt competitorii

Printre actorii globali de pe piața lansărilor de sateliți se numără SpaceX a lui Elon Musk, care lansează din Statele Unite, și grupul francez ArianeGroup, o asociere între Airbus și Safran, care utilizează un port spațial în Guyana Franceză din America de Sud.

SpaceX, o companie cu activități în domeniul rachetelor, sateliților și inteligenței artificiale, s-a listat pe bursa Nasdaq în luna iunie, într-o ofertă publică inițială de record.

Suedia, cu baza de lansare Esrange, și Marea Britanie, cu portul spațial SaxaVord din Insulele Shetland din Scoția, sunt cei mai apropiați rivali ai bazei norvegiene, toate acestea având ca obiectiv să ofere Europei o mai mare autonomie în zborurile spațiale.

Isar a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 de milioane de euro de la Agenția Spațială Europeană pentru a finanța dezvoltarea de noi rachete și extinderea infrastructurii sale de testare și lansare.

Compania germană dezvoltă, de asemenea, o a doua bază de lansare în Canada.