Majorarea vârstei de pensionare nu e cea mai bună soluţie pentru salvarea sistemului de pensii. Opinia vine din partea primarului general de Chișinău, Ion Ceban, care a abordat subiectul cu probleme și a venit cu eventuale soluții. La ședința de învestire a noului Guvern, premierul Alexandru Munteanu a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice.

„Pe fundalul discuţiilor publice aferente procesului de învestire a noului Guvern, s-a vehiculat şi subiectul unei posibile majorări a vârstei de pensionare în Republica Moldova. Reprezentanţii noului Guvern nu au zis „Nu” (chiar şi dacă nu au spus răspicat nici „Da”), lăsând totuşi să se înţeleagă că ar fi dispuşi să examineze o astfel de posibilitate, în condiţiile în care acesta e un „trend” în mai multe state occidentale. Starea sistemului de pensii din Moldova este una nu chiar bună şi, pe termen scurt sau mediu, se poate agrava, lucru evident dacă urmărim tendinţele ce devin tot mai pronunţate. Dar, o eventuală majorare a vârstei de pensionare nu poate fi o soluţie, care să salveze sistemul de pensii din Moldova. Ce tablou avem noi acum în Republica Moldova din acest punct de vedere?

La sfârşitul lunii septembrie 2025, numărul pensionarilor din Republica Moldova era de puţin peste 672 200.

Majoritatea sunt pensionari pentru limită de vârstă (aproximativ 531 300), iar pensia medie lunară este de 4 419 lei”, analizează Ion Ceban.

În prezent, vârsta de pensionare standard în Moldova este de 61 de ani şi 6 luni pentru femei şi 63 de ani pentru bărbaţi, cu un stagiu de cotizare de 34 de ani. Un moment important – conform datelor recensământului din 2024, numărul persoanelor peste 65 de ani a crescut cu 7% în ultimii 10 ani.

„Deci, avem o tendinţă foarte clară şi ea nu mai poate fi neglijată. Regula general acceptată şi testată ani de zile spune că, pentru ca un pensionar să aibă un nivel de viaţă decent, lui trebuie să-i revină minimum trei angajaţi. Numărul salariaţilor în Republica Moldova este de circa 740 000 de persoane. Unui pensionar practic îi revine un salariat. În context, ar fi de menţionat că, câştigul salarial mediu lunar brut, la începutul anului curent, era de 14 567 de lei. Este absolut evident că angajaţii şi angajatorii, chiar dacă plătesc contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat destul de mari (raportat în procente la salarii), nu au cum să asigure un nivel de viaţă decent pensionarilor. Iar o eventuală majorare a vârstei de pensionare, precum şi o eventuală majorare a contribuţiilor în bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaţilor şi angajatorilor nu vor schimba cu mult situaţia”, continuă edilul.

Potrivit acestuia, problemele la care trebuie să se atragă atenția primordial sunt:

criza demografică, în special exodul masiv al populaţiei;
starea gravă de pe piaţa forţei de muncă;
economia care practic stagnează, pe mai multe dimensiuni importante (agricultură, exporturi, transporturi etc.) avem declinuri îngrijorătoare.

„De aceea, soluţia trebuie căutată în cu totul alte dimensiuni:

Despre redresarea situaţiei din sistemul naţional de pensii (inclusiv despre îmbunătăţirea reală a vieţii pensionarilor) vom putea vorbi doar dacă criza demografică va fi recunoscută oficial ca una dintre cele mai mari probleme de nivel naţional şi se va acţiona consecvent (prin programe de stat bine targhetate), în vederea soluţionării ei (inclusiv prin crearea condiţiilor atractive pentru revenirea cetăţenilor din diasporă acasă).

De asemenea, autorităţile trebuie să acţioneze consecvent pentru a depăşi recesiunea în care a intrat economia Republicii Moldova.

Iar un prim pas în acest sens ar fi în sfârşit să se recunoască oficial starea gravă în care a ajuns economia naţională şi să se vină cu un plan naţional concret de stabilzare şi relansare a acesteia. Relansarea economiei va permite atragerea de noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, ameliorarea situaţiei de pe piaţa forţei de muncă etc. Iar toate acestea se vor solda în consecinţă, inclusiv cu majorarea defalcărilor în bugetul asigurărilor sociale de stat. Şi, desigur, se impune o amplă analiză profesionistă a situaţiei care este la zi în sistemul de pensionare şi a potenţialului existent pe interiorul sistemului, care ar putea fi valorificat în procesul de identificare a soluţiilor”, propune Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Europa nu mai are de ales – trebuie să crească vârsta de pensionare

#Ion Ceban #pensionari #varsta de pensionare

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.