Nicio zi fără replici acide din partea fostului premier Ion Chicu la adresa președintei Maia Sandu și a membrilor Curții Constituționale. Chicu a venit cu o reacție după ce Înalta Instanță a declarat inadmisibilă sesizarea privind majorarea retroactivă a tarifelor. Potrivit lui Chicu, majorarea retroactivă a tarifelor ar fi o decizie neconstituțională, fapt trecut cu vederea de judecătorii Curții Constituționale.

„În timp ce Maia Sandu învață europenii cum să lupte cu corupția și le povestește cum e să fii ministru într-un guvern care fură dintr-o lovitură 15% din PIB-ul țării, punând povara furtului pe popor pentru următorii 25 de ani, Domnica Manole și Liuba Șova de la Curtea Constituțională, ambele recent „îmbunate” de Maia Sandu cu majorări nesimțite de salarii și premii de jumătate de milion de lei, au decis să lase în vigoare un act absolut neconstituțional, care stabilește tarife majorate, retroactiv. Învățătorii trebuie să rămână fără salarii, bolnavii fără medicamente, copiii să înghețe, pentru că Maia Sandu nu le asigură finanțare adecvată. Cum ar face-o, dacă guvernul are alte griji – să continue „îmbunarea” celora, care le asigură „constituționalitatea” fărădelegilor”, a scris Ion Chicu pe pagina sa de Facebook.

Realitatea.md amintește că magistrații Curții Constituționale au declarat inadmisibilă sesizarea deputaților socialiști privind majorarea retroactivă a tarifelor la gazele naturale. Potrivit judecătorilor Curții, Instanța nu este competentă să ofere o interpretare a Constituției prin raportare la pretinse acte retroactive care nu se supun controlului de constituționalitate. La 28 ianuarie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat o hotărâre prin care a majorat prețul gazelor naturale de la 11,08 lei la 14,06 lei pentru un metru cub de gaz, cu aplicarea retroactivă a majorării din 1 ianuarie. Decizia ANRE a fost luată la recomandarea Comisiei Situații Excepționale.

#Curtea Constitutionala #Ion Chicu #majorare tarife

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.