Surprize pe listele Partidului Politic Democrația Acasă. Peste noapte, Ion Dron s-a trezit că nu se mai regăsește pe listele partidului pentru alegerile parlamentare anticipate stabilite de către Maia Sandu pe 11 iulie 2021. Ion Dron, care este avocat de profesie, susține că a aflat din presă și nu cunoștea despre excluderea sa.

Am fost exclus din lista electorală!? Azi, am aflat din presă că nu mă mai regăsesc în lista pentru alegerile parlamentare anticipate depusă pe 27 mai curent împreună cu președintele Partidului Politic Democrația Acasă, scrie Ion Dron.

Avocatul, care a fost prezent pe 27 mai la CEC și chiar a avut și un discurs, a menționat că cererea pentru excluderea sa a fost depusă de către Vasile Costiuc. Tot Costiuc spunea pe 27 mai că se simte onorat pentru faptul că Ion Dron a acceptat să fie alături de Partidul Politic Democrația Acasă în această campanie.

Dat fiind faptul că am fost pus în fața lucrului împlinit, cred că tot el este în măsură să explice în mod public o astfel de purtare. Explicații bănuiesc că vor fi multe și mărunte. Eu cunosc unele dedesubturi care au dus la excluderea mea din cursa electorală, dar despre asta voi vorbi un pic mai târziu. Regret un singur lucru, am crezut că port discuții cu o persoană cu caracter, însă am greșit, a concluzionat Dron.

Realitatea.md l-a contactat pe Vasile Costiuc, însă acesta nu ne-a răspuns apelurilor.

#Partidului Democratia Acasa #Vasile Costiuc #Ion Dron

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.