Liderul de echipă din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, a analizat particularitățile organizării procesului de vot în diasporă pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 și a venit cu o serie de recomandări legate de îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional aferent acestui proces.

Astfel, expertul recomandă modificarea modificarea unor articole din Codul electoral, majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă, excluderea procedurii de înregistrare prealabilă, crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului și organizarea unui proces transparent și inclusiv.

Introducerea în art. 31, alineatul (3) al Codului Electoral, a valorii/ponderii egale pentru cele trei criterii luate în calcul la organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării. Această modificare ar permite securizarea caracterului pertinent și echitabil al formulei de calcul utilizate de către CEC pentru desemnarea numărului secțiilor de votare în diaspora.
Majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, eventual de la 5000 la 6000. Revizuirea acestui plafon ar permite asigurarea unui număr optim de buletine pentru secțiile de votare din Europa Centrală și de Vest, unde au fost înregistrate probleme legate de epuizarea buletinelor de vot.
Creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă de la o zi (duminica) la două zile consecutiv (sâmbăta și duminica). Introducerea acestei modificări va permite fluidizarea procesului de vot și evitarea cozilor din rândul secțiilor de votare.
Excluderea procedurii de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă în grup din Regulamentul privind înregistrare prealabilă al CEC și păstrarea opțiunii de înregistrare prealabilă doar prin cerere scrisă individuală. Prin intermediul acestei modificări, se va evita colectarea frauduloasă și neîntemeiată a cererilor scrise în grup pentru înregistrarea prealabilă și va scădea semnificativ ponderea semnăturilor colectate organizat la inițiativa unor grupuri de interese afiliate politic.
Crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului: (1) votul prin corespondență și (2) votul prin internet. Introducerea metodelor alternative de exprimare a votului ar facilita scăderea costurilor asumate de către votanții aflați în diasporă, cât și va asigura dreptul la vot pentru miile de cetățeni moldoveni aflați în Australia, Asia Centrală, Africa și America de Sud, Balcanii de Vest și unele țări europene, unde nu au fost deschise secții de vot până acum.
Organizarea unui proces transparent și inclusiv de consultări publice pe marginea amendării Codului Electoral și introducerii metodelor alternative de exprimare a votului, cu participarea instituțiilor de resort și reprezentanților societății civile. Adițional, este imperativă informarea activă a societății privind fezabilitatea și integritatea acestor metode.

„Alegerile prezidențiale au demonstrat că cetățenii moldoveni aflați în diaspora reprezintă o structură importantă a electoratului din Republica Moldova, ce poate juca un rol decisiv pentru stabilirea configurației politice a puterii de la Chișinău. Acest lucru a devenit tot mai clar atât pentru partidele de dreapta, cât și de stânga. În același timp, ultimele alegeri au confirmat încă o dată necesitatea amendării unor prevederi ale Codului Electoral ce vizează votul în diasporă. Deși organizarea ultimelor alegeri în diasporă a fost una exemplară și nu s-au înregistrat incidente majore, condițiile de desfășurare ale acestora trebuie adaptate la cotele unei prezențe anticipate de circa 300 000 de alegători”, menționează Mihai Mogîldea, în cadrul noie sale analitice.

Amintim că, la alegerile prezidențiale, turul doi din această toamnă diaspora s-a mobilizat la maximum și a dat dovadă de responsabilitate civică, ieșind masiv la vot, pentru a-și exercita dreptul constituțional. Astfel, au fost atestate câteva probleme legate de veridicitatea procesului de înregistrare prealabilă, epuizarea buletinelor de vot în șapte secții din Europa Centrală și de Vest și s-au creat cozi impunătoare la peste 15 secții de votare din câteva orașe europene, precum Londra, Frankfurt pe Main sau Milano.

#alegeri #diasporă #IPRE

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.