IPRE propune șase soluții pentru a rezolva problema diasporei în contextul alegerilor

Liderul de echipă din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, a analizat particularitățile organizării procesului de vot în diasporă pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 și a venit cu o serie de recomandări legate de îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional aferent acestui proces.

Astfel, expertul recomandă modificarea modificarea unor articole din Codul electoral, majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă, excluderea procedurii de înregistrare prealabilă, crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului și organizarea unui proces transparent și inclusiv.

Introducerea în art. 31, alineatul (3) al Codului Electoral, a valorii/ponderii egale pentru cele trei criterii luate în calcul la organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării. Această modificare ar permite securizarea caracterului pertinent și echitabil al formulei de calcul utilizate de către CEC pentru desemnarea numărului secțiilor de votare în diaspora.
Majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, eventual de la 5000 la 6000. Revizuirea acestui plafon ar permite asigurarea unui număr optim de buletine pentru secțiile de votare din Europa Centrală și de Vest, unde au fost înregistrate probleme legate de epuizarea buletinelor de vot.
Creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă de la o zi (duminica) la două zile consecutiv (sâmbăta și duminica). Introducerea acestei modificări va permite fluidizarea procesului de vot și evitarea cozilor din rândul secțiilor de votare.
Excluderea procedurii de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă în grup din Regulamentul privind înregistrare prealabilă al CEC și păstrarea opțiunii de înregistrare prealabilă doar prin cerere scrisă individuală. Prin intermediul acestei modificări, se va evita colectarea frauduloasă și neîntemeiată a cererilor scrise în grup pentru înregistrarea prealabilă și va scădea semnificativ ponderea semnăturilor colectate organizat la inițiativa unor grupuri de interese afiliate politic.
Crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului: (1) votul prin corespondență și (2) votul prin internet. Introducerea metodelor alternative de exprimare a votului ar facilita scăderea costurilor asumate de către votanții aflați în diasporă, cât și va asigura dreptul la vot pentru miile de cetățeni moldoveni aflați în Australia, Asia Centrală, Africa și America de Sud, Balcanii de Vest și unele țări europene, unde nu au fost deschise secții de vot până acum.
Organizarea unui proces transparent și inclusiv de consultări publice pe marginea amendării Codului Electoral și introducerii metodelor alternative de exprimare a votului, cu participarea instituțiilor de resort și reprezentanților societății civile. Adițional, este imperativă informarea activă a societății privind fezabilitatea și integritatea acestor metode.

„Alegerile prezidențiale au demonstrat că cetățenii moldoveni aflați în diaspora reprezintă o structură importantă a electoratului din Republica Moldova, ce poate juca un rol decisiv pentru stabilirea configurației politice a puterii de la Chișinău. Acest lucru a devenit tot mai clar atât pentru partidele de dreapta, cât și de stânga. În același timp, ultimele alegeri au confirmat încă o dată necesitatea amendării unor prevederi ale Codului Electoral ce vizează votul în diasporă. Deși organizarea ultimelor alegeri în diasporă a fost una exemplară și nu s-au înregistrat incidente majore, condițiile de desfășurare ale acestora trebuie adaptate la cotele unei prezențe anticipate de circa 300 000 de alegători”, menționează Mihai Mogîldea, în cadrul noie sale analitice.

Amintim că, la alegerile prezidențiale, turul doi din această toamnă diaspora s-a mobilizat la maximum și a dat dovadă de responsabilitate civică, ieșind masiv la vot, pentru a-și exercita dreptul constituțional. Astfel, au fost atestate câteva probleme legate de veridicitatea procesului de înregistrare prealabilă, epuizarea buletinelor de vot în șapte secții din Europa Centrală și de Vest și s-au creat cozi impunătoare la peste 15 secții de votare din câteva orașe europene, precum Londra, Frankfurt pe Main sau Milano.

#IPRE #diasporă #alegeri

Producţia industrială a Germaniei a scăzut în octombrie, reducând speranţele că acest sector-cheie se va redresa la începutul trimestrului patru din 2024 şi sporind temerile legate de intrarea în recesiune a celei mai mari economii europene, scrie stirileprotv.ro.

Conform datelor publicate vineri, 6 decembrie curent, de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), producţia industrială a scăzut cu 1% în octombrie comparativ cu luna precedentă (când s-a înregistrat un recul de 2%), în timp ce analiştii estimau un avans de 1%. Declinul vine în urma scăderii cu 8,9% a producţiei de energie şi cu 1,9% a producţiei în sectorul auto, a precizat Destatis.

„Datele arată că încă ne confruntăm cu o scădere a activităţii în industrie”, se spune într-un comunicat al Ministerului Economiei de la Berlin, transmit Bloomberg şi Reuters.

Un indicator mai puţin volatil arată că în perioada august – octombrie 2024 producţia industrială a scăzut cu 0,4% faţă de precedentele trei luni.

„Nu se întrevede un final al problemelor din industria germană. Este un start extrem de slab al trimestrului patru, sporind riscul recesiunii în perioada iernii”, a apreciat Carsten Brzeski de la ING.

Datele de vineri contrastează cu cele publicate săptămâna aceasta, care arată un declin sub aşteptări al comenzilor industriale în octombrie şi chiar o uşoară creştere dacă nu se ţine cont de comenzile mari, informează Agerpres.

Declinul din industrie afectează evoluţia economiei germane, care s-a putea contracta pentru al doilea an consecutiv.

Şi preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a avertizat că PIB-ul Germaniei ar putea scădea şi în 2025 dacă preşedintele ales al SUA, Donald Trump, implementează taxe vamale suplimentare la importurile din China şi alte ţări.

Analiştii avertizează că industria Germaniei va avea dificultăţi să-şi revină, pe fondul slăbiciunii cererii globale, al dificultăţilor structurale de pe plan intern şi incertitudinilor politice din ţară şi de peste hotare.

Anul trecut, Germania a avut cea mai slabă performanţă în rândul economiilor din G7. De asemenea, Germania are cea mai mare pondere a exporturilor în PIB, în G7, şi este puternic dependentă de comenzile externe, a explicat Thomas Gitzel, economist şef la VP Bank.