Liderul de echipă din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, a analizat particularitățile organizării procesului de vot în diasporă pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 și a venit cu o serie de recomandări legate de îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional aferent acestui proces.

Astfel, expertul recomandă modificarea modificarea unor articole din Codul electoral, majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă, excluderea procedurii de înregistrare prealabilă, crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului și organizarea unui proces transparent și inclusiv.

Introducerea în art. 31, alineatul (3) al Codului Electoral, a valorii/ponderii egale pentru cele trei criterii luate în calcul la organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării. Această modificare ar permite securizarea caracterului pertinent și echitabil al formulei de calcul utilizate de către CEC pentru desemnarea numărului secțiilor de votare în diaspora.
Majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, eventual de la 5000 la 6000. Revizuirea acestui plafon ar permite asigurarea unui număr optim de buletine pentru secțiile de votare din Europa Centrală și de Vest, unde au fost înregistrate probleme legate de epuizarea buletinelor de vot.
Creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă de la o zi (duminica) la două zile consecutiv (sâmbăta și duminica). Introducerea acestei modificări va permite fluidizarea procesului de vot și evitarea cozilor din rândul secțiilor de votare.
Excluderea procedurii de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă în grup din Regulamentul privind înregistrare prealabilă al CEC și păstrarea opțiunii de înregistrare prealabilă doar prin cerere scrisă individuală. Prin intermediul acestei modificări, se va evita colectarea frauduloasă și neîntemeiată a cererilor scrise în grup pentru înregistrarea prealabilă și va scădea semnificativ ponderea semnăturilor colectate organizat la inițiativa unor grupuri de interese afiliate politic.
Crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului: (1) votul prin corespondență și (2) votul prin internet. Introducerea metodelor alternative de exprimare a votului ar facilita scăderea costurilor asumate de către votanții aflați în diasporă, cât și va asigura dreptul la vot pentru miile de cetățeni moldoveni aflați în Australia, Asia Centrală, Africa și America de Sud, Balcanii de Vest și unele țări europene, unde nu au fost deschise secții de vot până acum.
Organizarea unui proces transparent și inclusiv de consultări publice pe marginea amendării Codului Electoral și introducerii metodelor alternative de exprimare a votului, cu participarea instituțiilor de resort și reprezentanților societății civile. Adițional, este imperativă informarea activă a societății privind fezabilitatea și integritatea acestor metode.

„Alegerile prezidențiale au demonstrat că cetățenii moldoveni aflați în diaspora reprezintă o structură importantă a electoratului din Republica Moldova, ce poate juca un rol decisiv pentru stabilirea configurației politice a puterii de la Chișinău. Acest lucru a devenit tot mai clar atât pentru partidele de dreapta, cât și de stânga. În același timp, ultimele alegeri au confirmat încă o dată necesitatea amendării unor prevederi ale Codului Electoral ce vizează votul în diasporă. Deși organizarea ultimelor alegeri în diasporă a fost una exemplară și nu s-au înregistrat incidente majore, condițiile de desfășurare ale acestora trebuie adaptate la cotele unei prezențe anticipate de circa 300 000 de alegători”, menționează Mihai Mogîldea, în cadrul noie sale analitice.

Amintim că, la alegerile prezidențiale, turul doi din această toamnă diaspora s-a mobilizat la maximum și a dat dovadă de responsabilitate civică, ieșind masiv la vot, pentru a-și exercita dreptul constituțional. Astfel, au fost atestate câteva probleme legate de veridicitatea procesului de înregistrare prealabilă, epuizarea buletinelor de vot în șapte secții din Europa Centrală și de Vest și s-au creat cozi impunătoare la peste 15 secții de votare din câteva orașe europene, precum Londra, Frankfurt pe Main sau Milano.

#alegeri #diasporă #IPRE

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.