Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

IPRE propune șase soluții pentru a rezolva problema diasporei în contextul alegerilor

01 Dec. 2020, 11:58
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
01 Dec. 2020, 11:58 // Alegeri //  Realitatea.md

Liderul de echipă din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, a analizat particularitățile organizării procesului de vot în diasporă pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 și a venit cu o serie de recomandări legate de îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional aferent acestui proces.

Astfel, expertul recomandă modificarea modificarea unor articole din Codul electoral, majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă, excluderea procedurii de înregistrare prealabilă, crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului și organizarea unui proces transparent și inclusiv.

  1. Introducerea în art. 31, alineatul (3) al Codului Electoral, a valorii/ponderii egale pentru cele trei criterii luate în calcul la organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării. Această modificare ar permite securizarea caracterului pertinent și echitabil al formulei de calcul utilizate de către CEC pentru desemnarea numărului secțiilor de votare în diaspora.
  2. Majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, eventual de la 5000 la 6000. Revizuirea acestui plafon ar permite asigurarea unui număr optim de buletine pentru secțiile de votare din Europa Centrală și de Vest, unde au fost înregistrate probleme legate de epuizarea buletinelor de vot.
  3. Creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă de la o zi (duminica) la două zile consecutiv (sâmbăta și duminica). Introducerea acestei modificări va permite fluidizarea procesului de vot și evitarea cozilor din rândul secțiilor de votare.
  4. Excluderea procedurii de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă în grup din Regulamentul privind înregistrare prealabilă al CEC și păstrarea opțiunii de înregistrare prealabilă doar prin cerere scrisă individuală. Prin intermediul acestei modificări, se va evita colectarea frauduloasă și neîntemeiată a cererilor scrise în grup pentru înregistrarea prealabilă și va scădea semnificativ ponderea semnăturilor colectate organizat la inițiativa unor grupuri de interese afiliate politic.
  5. Crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului: (1) votul prin corespondență și (2) votul prin internet. Introducerea metodelor alternative de exprimare a votului ar facilita scăderea costurilor asumate de către votanții aflați în diasporă, cât și va asigura dreptul la vot pentru miile de cetățeni moldoveni aflați în Australia, Asia Centrală, Africa și America de Sud, Balcanii de Vest și unele țări europene, unde nu au fost deschise secții de vot până acum. 
  6. Organizarea unui proces transparent și inclusiv de consultări publice pe marginea amendării Codului Electoral și introducerii metodelor  alternative de exprimare a votului, cu participarea instituțiilor de resort și reprezentanților societății civile. Adițional, este imperativă informarea activă a societății privind  fezabilitatea și integritatea acestor metode. 

„Alegerile prezidențiale au demonstrat că cetățenii moldoveni aflați în diaspora reprezintă o structură importantă a electoratului din Republica Moldova, ce poate juca un rol decisiv pentru stabilirea configurației politice a puterii de la Chișinău. Acest lucru a devenit tot mai clar atât pentru partidele de dreapta, cât și de stânga. În același timp, ultimele alegeri au confirmat încă o dată necesitatea amendării unor prevederi ale Codului Electoral ce vizează votul în diasporă. Deși organizarea ultimelor alegeri în diasporă a fost una exemplară și nu s-au înregistrat incidente majore, condițiile de desfășurare ale acestora trebuie adaptate la cotele unei prezențe anticipate de circa 300 000 de alegători”, menționează Mihai Mogîldea, în cadrul noie sale analitice.

Amintim că, la alegerile prezidențiale, turul doi din această toamnă diaspora s-a mobilizat la maximum și a dat dovadă de responsabilitate civică, ieșind masiv la vot, pentru a-și exercita dreptul constituțional. Astfel, au fost atestate câteva probleme legate de veridicitatea procesului de înregistrare prealabilă, epuizarea buletinelor de vot în șapte secții din Europa Centrală și de Vest și s-au creat cozi impunătoare la peste 15 secții de votare din câteva orașe europene, precum Londra, Frankfurt pe Main sau Milano.

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 22:28
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Nov. 2026, 22:28 // Slider //  Ana Panaguța

Starea de urgență în sectorul energetic al Republicii Moldova ar putea fi prelungită. Autoritățile analizează mai multe scenarii, iar unele prognoze indică necesitatea menținerii măsurii și după expirarea termenului actual. Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, o decizie finală nu a fost luată, în condițiile în care evoluțiile de pe piețele energetice și situația internațională continuă să genereze incertitudini. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.

Ministrul a declarat că echipa sa evaluează în continuare riscurile și scenariile posibile, fiind în contact și cu partenerii regionali. Unul dintre factorii luați în calcul este evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea influența aprovizionarea cu resurse energetice.

„Vedeți și dumneavoastră cum evoluează situația din Orientul Mijlociu. Noi nu avem control sau pârghii asupra acestui conflict și trebuie să ne asigurăm că țara este aprovizionată cu resurse energetice”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a amintit și de situația din luna august, când, din cauza dificultăților legate de importurile de motorină, stocurile din țară au ajuns să acopere doar trei-patru zile de consum.

„Ne aducem aminte foarte bine ce s-a întâmplat în luna august cu importurile de motorină, când am ajuns la trei-patru zile de consum stocuri în țară”, a precizat oficialul.

Dorin Junghietu a menționat că autoritățile mai au la dispoziție aproximativ o săptămână pentru a evalua situația și că vor comunica decizia mai aproape de expirarea actualului termen.

În cazul unei prelungiri, decizia va fi luată de Guvern și va fi supusă controlului parlamentar. Noua lege privind Centrul Național de Management al Crizelor prevede că autoritățile trebuie să prezinte Parlamentului o analiză obiectivă care să justifice menținerea stării de urgență.

Amintim că în data de 22 septembrie, Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a intrat în vigoare la 26 septembrie și a fost instituită în contextul riscurilor privind securitatea aprovizionării cu resurse energetice și situația hidrologică din țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Guvernul cere instituirea stării de urgență în energie și domeniul hidrologic: Parlamentul decide astăzi