Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Iranul vrea „taxă de securitate” pentru navele aliaților SUA: „Niciun litru de petrol nu va ieși”

10 Mart. 2026, 13:33
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
10 Mart. 2026, 13:33 // În Lume //  Realitatea.md

Autoritățile iraniene intenționează să impună o taxă de securitate pentru petrolierelor și navelor comerciale ale țărilor aliate cu Statele Unite care traversează Golful Persic, informează CNN.

Strâmtoarea Ormuz, prin care intră pe piața globală aproximativ 20% din rezervele mondiale de petrol și până la 30% din gazul natural lichefiat, este controlată de Teheran, în ciuda declarațiilor președintelui american, Donald Trump, care susține contrariul.

„Deținem pârghia prețurilor globale ale petrolului, iar SUA vor trebui să aștepte mult timp înainte de a lua măsuri pentru a reglementa prețurile. Piețele energetice au devenit volatile și vom continua să luptăm până când Trump își va recunoaște înfrângerea”, a declarat o sursă pentru CNN.

Între timp, Sardar Naini, purtător de cuvânt al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a precizat că armata iraniană nu va permite partenerilor americani să exporte „niciun litru de petrol” din regiune atâta timp cât „agresiunea americano-israeliană împotriva Republicii Islamice continuă”.

IRGC a propus, totodată, ca țările arabe și europene să obțină drepturi de tranzit pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz. Pentru a beneficia de aceste drepturi, oficialii iranieni susțin că aceste state ar trebui să-și retragă ambasadorii americani și israelieni din regiune.

În replică, președintele Donald Trump a amenințat că va lovi Teheranul „de 20 de ori” mai puternic dacă Iranul va opri aprovizionarea cu petrol prin strâmtoare. „Moartea, focul și furia vor veni asupra lor. Dar sper și mă rog să nu se întâmple asta”, a scris Trump pe contul său de socializare, Truth Social.

Trump a numit avertismentul său către Teheran „un cadou din partea Statelor Unite pentru China și toate țările care folosesc în mod activ Strâmtoarea Ormuz”. În urma acestui mesaj, prețul țițeiului Brent, care se tranzacționa anterior peste 100 de dolari pe baril, a scăzut la 88 de dolari, iar țițeiul WTI a ajuns la 85 de dolari.

O sursă a agenției iraniene Fars a afirmat anterior că Teheranul controlează pe deplin Strâmtoarea Ormuz, care este închisă navelor din SUA, Israel și aliații acestora, dar rămâne deschisă Chinei și țărilor considerate prietene ale Iranului.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că strâmtoarea nu a fost închisă oficial și că petrolierele se „tem” să traverseze zona din cauza tensiunilor actuale.

Situația tensionată de la Strâmtoarea Ormuz ridică riscuri majore pentru piețele energetice globale, iar experții avertizează că volatilitatea prețurilor petrolului și gazului ar putea persista dacă situația nu se normalizează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 17:29 // Slider //  Valentina Buza

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.