Avocatul Dmitri Lunga, reprezentant al administratoarei autorizate Irina Selevestru, la 3 iulie 2025 a depus la Procuratura Generală din Chișinău un set de documente, în original, care confirmă că autoritățile au fost induse în eroare referitor la acțiunile imputate ei și colegelor ei, Natalia Onichevici și Natalia Gîrleanu. Despre aceasta se anunță într-un comunicat de presă.

Mai mult, avocatul a depus acte care confirmă că autorul denunțului pe numele celor trei persoane, în baza căruia au fost demarate acțiunile procurorilor de la Bălți, a comis fals în acte.

„Astăzi este o zi importantă pentru Irina Selevestru, care pe nedrept a ajuns în vizorul autorităților și a cărei nume a fost ponegrit în public. Profesionistă cu o reputație ireproșabilă, care are misiunea dificilă de a ajuta mediul de afaceri în cele mai dificile momente, ea și colegele ei au devenit victime urmare a unor documente falsificate”, spune avocatul.

Dmitri Lunga își exprimă speranța că Procuratura Generală va examina noile circumstanțe și va interveni în consecință.

„Facem apel către Parlamentul Republicii Moldova, nemijlocit către Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități și Comisia parlamentară responsabilă de drepturile omului să identifice mecanisme prin care să fie verificat modul în care sunt pornite anumite dosare, având în vedere inducerea în eroare intenționată a organelor de justiție”, menționează apărătorul.

De asemenea, avocatul face apel către mass-media.

„Nimeni nu ar trebui să mai treacă prin situația în care au fost și sunt Irina Selevestru, Natalia Onichevici și Natalia Gîrleanu. Este cel puțin inuman și nu face față unei țări cum este Republica Moldova, aspirant la statutul de membru al Uniunii Europene. Facem apel către anumite surse media – să nu se lase atrase în jocuri false, or, Republica Moldova nu poate pretinde la stat cu valori europene atât timp jurnaliștii conștient încalcă Codul Deontologic al jurnalistului, nu respectă viața privată și demnitatea persoanelor și publică informații defăimătoare”, a conchis Dmitri Lunga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declaratii false #PG #retinere

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.