Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Irina Vlah, în discuții cu șefa Misiunii OSCE în Moldova. Mesajul transmis în contextul scrutinului prezidențial

18 Iun. 2024, 14:19
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
18 Iun. 2024, 14:19 // Politica //  Realitatea.md

Președinta Platformei Moldova, Irina Vlah, a avut o întrevedere cu șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, Kelly Keiderling. „I-am trimis Excelenței Sale o scrisoare cu solicitarea de a deschide o misiune OSCE ODIHR de observare a alegerilor prezidențiale la această etapă, fără a aștepta începerea oficială a campaniei electorale”, se arată într-o declarație a Irinei Vlah.

„De-a lungul anilor OSCE/ODIHR a devenit pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova, un sinonim al corectitudinii şi adevăratului ataşament faţă de valorile democratice. Apreciem în special rolul pe care-l jucaţi în monitorizarea proceselor electorale din Republica Moldova, care sunt piatra de temelie a dezvoltării oricărui stat democratic.

Totodată, împreună cu colegii din „Platforma Moldova, suntem nevoiţi să constatăm că recomandările pe care le-aţi făcut în raportul final de monitorizare a alegerilor locale generale din noiembrie 2023 au fost ignorate cu desăvârşire de către cei ce la moment reprezintă guvernarea în Republica Moldova. Acest lucru ne îngrijorează nespus, deoarece recomandările dvs. au tangenţe directe cu preconizatul scrutin prezidenţial ce urmează să se desfăşoare pe data de 20 octombrie 2024, dar şi cu alegerile parlamentare ordinare, care ar urma să aibă loc în 2025.

După cum bine cunoaşteţi, astăzi Comisia Electorală Centrală nici pe departe nu este acel organ independent, obiectiv şi imparţial, care să poată asigura organizarea unor alegeri libere şi corecte. Mai mult ca atât, există suspiciuni şi indicii clare că guvernarea, cu complicitatea Comisiei Electorale Centrale (care se manifestă prin tăcere şi prin nedorinţa de a vedea unele abuzuri evidente), deja a început fraudarea alegerilor şi a referendumului ce urmează să aibă loc pe data de 20 octombrie. Toate încercările noastre de a determina guvernarea şi CEC să asigure buna desfăşurare a unor procese corecte, de care depinde decisiv soarta democraţiei în Republica Moldova, sunt ignorate, ceea ce ne oferă motive în plus pentru a presupune că se pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor din toamnă.

În aceste condiţii, vin către dvs. cu solicitarea respectuoasă să lansaţi o misiune de observare a alegerilor din Moldova nu o dată cu startul oficial al campaniei electorale, ci deja la această etapă. Or, anume acum se pun bazele fraudării viitoarelor alegeri şi doar intervenţia unei organizaţii credibile şi cu autoritate ca a dvs. pot determina guvernarea să aibă un comportament corect şi legal, aşa cum o cer regulile funcţionale într-un stat cu adevărat democratic. Sper că solicitarea mea va fi tratată în modul corespunzător”.

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc în aceeași zi cu referendumul pentru integrarea în UE, pe 20 octombrie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.