Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Janis Mazeiks: UE a implementat un mecanism de sancțiuni pentru cei care au afectat suveranitatea Moldovei

12 Mai 2023, 08:40
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
12 Mai 2023, 08:40 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Uniunea Europeană elaborează un mecanism de sancționare a persoanelor din Republica Moldova care au afectat suveranitatea și democrația țării. O spune șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks. Potrivit diplomatului, primele nume vor apărea, în curând, în lista de sancțiuni impuse de comunitatea europeană. De asemenea, diplomatul s-a arătat mulțumit de procesul de pre-vetting menit să asigure curățarea sistemului justiției, menționând că evaluarea este una independentă, notează ipn.md.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău salută activitatea comisiei de evaluare a candidaților la funcția de membru CSM și CSP și spune că procesul de pre-vetting este unul independent, iar deciziile sunt luate în mod transparent.

„Pentru noi este important că procesul de pre-vetting nu este doar o poziție a experților naționali, dar este vorba și despre reprezentanții opoziției și acesta-i un semn foarte bun, pentru că arată că în acest aspect-cheie, opoziția este de asemenea implicată și este responsabilă, este un actor politic responsabil. În acest caz nu este un proces politic, pentru că este, de fapt, o evaluare independentă, dar ceea ce am auzit noi din partea observatorilor internaționali ai acestui proces, a membrilor străini ai acestei comisii de evaluare este că acest proces, într-adevăr, este unul colegial, că aceste decizii avansează într-un mod transparent. Eu cred că trebuie să continuăm în acest mod”, a spus ambasadorul Janis Mazeiks în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

De asemenea, diplomatul a menționat că Uniunea Europeană definitivează un mecanism de sancționare a oligarhilor moldoveni certați cu legea.

„Acum este clar că se va întâmpla, pentru că UE a implementat un mecanism de sancțiuni pentru cei care au afectat suveranitatea Moldovei și democrația țării. Deci, într-adevăr, recent a fost creat un mecanism de sancționare care încă nu are o denumire, aceasta este următoarea etapă a discuțiilor pentru statele membre dat fiind cât de rapid acest mecanism a fost definitivat. El a fost creat într-un timp-record și eu cred că vom vedea și primele nume de pe această listă degrabă. Este decizia țărilor membre, e necesară unanimitatea, dar din ceea ce am văzut noi până acum traiectoria este clară”, a mai spus șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău.

Anterior, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu a anunțat că autoritățile solicită partenerilor din Uniunea Europeană să impună sancțiuni împotriva mai multor persoane fugare, certate cu legea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Igor Grosu, este vorba de cei doi oligarhi moldoveni sancționați de guvernele SUA și al Marii Britaniei, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, dar și de alte persoane care se află în Marea Britanie.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.