Președintele francez, Emmanuel Macron, și liderul chinez, Xi Jinping, au cerut reluarea discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina „cât mai curând posibil”, a informat AFP.

Potrivit lui Xi Jinping, China se va strădui să promoveze dialogul pașnic și o înțelegere politică și este gata, împreună cu Franța, să „apeleze la comunitatea internațională să mențină reținerea, <…> să adere strict la dreptul internațional umanitar, <. ..> împiedică folosirea armelor nucleare, <…> reia discuțiile de pace cât mai curând posibil” (citat de la TASS).

Macron i-a cerut anterior liderului chinez să influențeze Rusia, să o „raționeze” și să ajute la „stabilirea unei păci durabile”, scrie AP. „Știu că pot conta pe tine pentru a-i aduce pe toți înapoi la masa negocierilor”, a spus el.

China spune că este neutră în ceea ce privește acțiunile militare din Ucraina, dar Kievul și țările occidentale cred că Beijingul poate sprijini Moscova. După cum a declarat secretarul de stat al SUA Antony Blinken în februarie, Washingtonul are dovezi că China „ia în considerare posibilitatea de a oferi asistență letală Rusiei” pentru utilizare în Ucraina. Ministerul chinez de Externe a numit aceste date calomnie și a reamintit că Beijingul a cerut negocieri încă de la începutul conflictului armat. Acest punct este cuprins și în planul de pace, pe care China l-a prezentat la aniversarea izbucnirii ostilităților. Ucraina a fost sceptică cu privire la plan, iar Rusia a recunoscut că ar putea constitui baza păcii.

Macron, care a călătorit în China împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că vrea să fie o „voce care unește Europa” în conflictul dintre Moscova și Kiev, iar călătoria ar trebui să „sublinieze consistența acestei abordări”, relatează France 24. Potrivit acestuia, în cuvintele, „vremurile cer” ca țările Europei să-și reînnoiască parteneriatul strategic cu China, care are și posibilitatea de a influența ceea ce se întâmplă.

Von der Leyen a menționat că dezvoltarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și China depinde de ce poziție va exprima Beijingul în viitor în raport cu acțiunile Rusiei. Vizita recentă a lui Xi la Moscova și întâlnirea sa cu președintele Vladimir Putin au fost descrise de șeful Comisiei Europene drept „un act de prietenie care spune o mie de cuvinte despre o nouă viziune a ordinii internaționale”.

#Emmanuel Macron #PACE #Xi Jinping

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.