Președintele Joe Biden și-a justificat, luni, decizia de retragere a trupelor din Afganistan și, deși a recunoscut că evoluția din teren a depășit așteptările, a spus că nu o regretă și nu dă înapoi, explicând că nu poate cere soldaților americani să lupte la nesfârșit în războiul civil al altora.

„De la început, misiunea noastră în Afganistan nu a fost să construim o națiune unită, ci să ținem teroriștii la distanță de teritoriul național, ceea ce am reușit. Ne-am concentrat pe amenințările care existau la adresa noastră. Acum, acele amenințări sunt în altă parte”, a spus Biden.

Afganii „nu au vrut să lupte pentru viitorul lor”

El a blamat lașitatea trupelor guvernamentale afgane, arătând că aveau mijloace de luptă superioare talibanilor. SUA le-au înzestrat inclusiv cu o forță aeriană, ceea ce talibanii nu au, a menționat președintele Biden. „Dar n-au vrut să lupte pentru viitorul lor”, a adăugat el, deși președintele Ghani îi dăduse asigurări în acest sens, scrie Digi24.

„Am cheltuit peste 1.000 de miliarde de dolari. Am antrenat o forță militară afgană de aproximativ 300.000 de oameni, incredibil de bine echipată. O forță mai mare ca mărime decât forțele militare ale multora dintre aliații noștri din NATO. Le-am oferit toate pârghiile de care ar putea avea nevoie. Le-am plătit salariile, am asigurat întreținerea forței lor aeriene, ceva ce talibanii nu au”, a arătat Biden.

„Le-am dat toate șansele să își determine propriul viitor. Nu am putut să le oferim însă și voința de a lupta pentru acel viitor. Există câteva unități și soldați afgani foarte curajoși și capabili din forțele speciale, dar dacă Afganistanul nu este capabil să opună acum o rezistență reală talibanilor, nu fi vor fi șanse nici într-un an, nici în cinci ani sau în 20 de ani de prezență americană acolo”, a adăugat șeful Casei Albe.

Dacă am fi continuat să ne menținem trupele acolo nu ar fi fost nicio diferență, susține Biden. „Îmi apăr ferm decizia”, a spus el, subliniind că niciodată nu ar fi fost un timp potrivit pentru retragere. Ceea ce se întâmplă acum în Afganistan este dovada tristă că stabilizarea unei țări nu se poate face prin forță militară, a declarat președintele american.

Biden recunoaște: Scenele din Afganistan sunt „sfâșietoare”

„Scenele pe care le vedem în Afganistan sunt sfâșietoare, în special pentru veteranii noștri, pentru diplomații noștri, pentru lucrătorii umanitari, pentru oricine a petrecut timp pe teren lucrând pentru a sprijini poporul afgan. Pentru cei care i-au pierdut pe cei dragi în Afganistan și pentru americanii care au luptat și au servit țara noastră în Afganistan, ceea ce se întâmplă are un ecou profund la nivel personal. Și pentru mine. Și eu am lucrat la aceste probleme, am fost de patru ori în Afganistan”, a continuat Biden. Dar, a spus el, deși este „întristat”, nu e loc de a da înapoi.

„Nu voi repeta greșeli din trecut”

El a arătat că SUA își încheie astfel cel mai lung război din istorie, care a durat 20 de ani, dar a reamintit că misiunea americanilor în Afganistan nu a fost aceea de „a construi o națiune” sau de a crea „o democrație centrală și unificată”, ci de a preveni alte atacuri teroriste pe teritoriul american, după momentul 11 septembrie 2001.

Joe Biden a menționat, pe de altă parte, că Rusiei și Chinei le-ar fi convenit ca SUA să rămână în Afganistan și să-și irosească resursele acolo.

Câte generații am mai fi trimis ca să lupte acolo? s-a întrebat Biden. „Nu voi repeta greșelile noastre din trecut. Nu putem rămâne pe termen nedefinit”, a arătat liderul american. „Eu sunt președintele, responsabilitatea îmi aparține”, a declarat el.

Trump a încheiat acordul cu talibanii

Pe de altă parte, Biden a reamintit că decizia de retragere a fost luată de fosta administrație Trump, care a ajuns la un acord cu talibanii prin care a redus prezența americană de la 15.500 de oameni la 2.500 de soldați. Acordul prevedea ca forțele americane să plece până la 1 mai, deși „talibanii se aflau în cea mai puternică poziție militară” din 2001. Totodată, după 1 mai nu mai exista niciun acord care să protejeze trupele americane de talibani.

„Alegerea pe care a trebuit să o fac în calitate de președinte a fost fie să respect acel acord, fie să fiu pregătit să mă întorc să lupt cu talibanii”, a arătat președintele.

Prioritatea imediată – evacuările din Afganistan

El a spus că misiunea asupra căreia SUA se vor concentra în perioada imediat următoare este evacuarea în siguranță a cetățenilor americani și a aliaților lor. Biden a subliniat că aeroportul din Kabul este sub controlul american și că trimite 6.000 de soldați ca întăriri. „Talibanii știu că dacă ne atacă, răspunsul nostru va fi rapid și în forță”, a dat asigurări Biden.

„Vom continua să sprijinim poporul afgan. Vom face demersuri prin diplomația noastră, cu influența noastră internațională și vom acorda ajutor umanitar. Vom continua să facem presiuni pentru a preveni violența și instabilitatea. Vom continua să ne exprimăm în favoarea drepturilor fundamentale ale poporului afgan, ale femeilor și fetelor, așa cum ne exprimăm în întreaga lume. Am fost clar: drepturile omului trebuie să fie în centrul politicii noastre externe, nu la periferie. Dar modul de a face acest lucru nu este prin desfășurări militare nesfârșite”, a declarat președintele.

Șeful Casei Albe s-a limitat să facă declarația de presă despre Afganistan, care a durat circa 10 minute, apoi a ieșit imediat din sala de presă, refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, în ciuda instențelor acestora și a enormului interes pentru subiect.

#Afganistan #Joe Biden #talibani

Președintele Romîniei, Nicușor Dan va convoca, săptămâna viitoare, partidele politice la consultări pentru o nouă desemnare a premierului. Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, scenariul aflat în acest moment în discuție este ca europarlamentarul Eugen Tomac să fie desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, de această dată pentru a conduce un guvern susținut de PSD.

Nicușor Dan a anunțat joi seară că va organiza, pe 1 septembrie, consultări cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier. Șeful statului a precizat că discuțiile ar putea avea un caracter formal sau informal, fără să ofere detalii despre profilul candidatului pe care îl are în vedere.

Nicușor Dan a indicat însă că viitorul Executiv ar urma să fie unul politic, afirmând că este mai probabil ca portofoliile ministeriale să fie ocupate de politicieni și nu de tehnocrați. Președintele a explicat, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, și motivele pentru care nu a făcut o nouă desemnare pentru funcția de premier pe perioada verii.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România”, a spus Nicușor Dan.

Eugen Tomac, la a doua încercare

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, PSD intenționează să meargă la consultările de la Cotroceni cu propunerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Social-democrații păstrează însă deschisă posibilitatea unei alte soluții, în condițiile în care partidul este flexibil în privința numelui celui care ar urma să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria.

Una dintre variantele vehiculate în ultimele luni a fost Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Desemnarea sa ar putea întâmpina însă un obstacol politic. Deși nu mai este oficial membru al PNL, Nazare ar putea avea nevoie de un vot formal în forurile de conducere ale partidului pentru a putea fi susținut pentru funcția de premier. O astfel de procedură pare puțin probabilă în actualul context, după ce PNL a decis să nu refacă alianța cu PSD.

Social-democrații sunt însă deschiși și unei alte variante, care ar avea și susținerea președintelui Nicușor Dan. Este vorba despre europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al șefului statului, care ar putea primi din nou mandatul de a încerca formarea unui guvern. Acesta ar urma să conducă un guvern PSD din care unul sau două ministere – Externe și Apărare – i-ar reveni președintelui Nicușor Dan.

La prima desemnare, Tomac și-a depus mandatul după ce a devenit clar că nu poate obține susținerea necesară în Parlament. De această dată, însă, contextul politic este diferit, iar surse politice susțin că șansele ca europarlamentarul să formeze un Executiv ar fi mai mari.

UDMR ar putea face parte din Guvern

Principalul argument pentru această variantă ține de configurația votului din Parlament. Printre parlamentarii care ar putea susține învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac s-ar număra și cei ai UDMR, ceea ce ar crește șansele formării unei majorități.

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a lăsat de înțeles, într-o intervenție la B1 TV, că UDMR ar putea contribui la învestirea unui guvern susținut de PSD și nu a exclus nici participarea formațiunii la viitorul Executiv.

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV.

Rămâne însă problema aritmeticii parlamentare. PSD are în prezent 127 de parlamentari, UDMR – 31, iar grupul minorităților naționale – 17. La acest nucleu s-ar putea adăuga cei 18 parlamentari din grupul Uniți pentru România, controlat de Victor Ponta, precum și cei șapte aleși din grupul PACE. Un sprijin suplimentar ar putea veni și din a aproximativ 20 de parlamentari liberali din gruparea „puciștilor”.

În această configurație, o eventuală majoritate ar ajunge la aproximativ 220 de parlamentari, cu 13 voturi sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Prin urmare, voturile pentru un nou Executiv ar urma să depindă în continuare de poziționarea AUR, SOS și POT.