Președintele Joe Biden a avertizat că Rusia se va confrunta cu consecinţe „puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Declarația a fost făcută odată cu sosirea președintelui american, la bordul US Air Force One, la baza aeriană britanică Mildenhall, în primul turneu în străinătate pe care președintele american îl face de la preluarea mandatului. La finalul turneului, Joe Biden se va întâlni la Geneva cu președintele rus, Vladimir Putin, informează BBC și Reuters.

„Particip la G7, la reuniunea ministerială NATO şi apoi mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce îmi doresc ca el să ştie. Nu căutăm un conflict cu Rusia. Vrem o relație stabilă și previzibilă, dar este clar: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic și semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activități nocive”, a declarat preşedintele Biden la începutul vizitei sale de opt zile în Europa, informează Agerpres.

Joe Biden a declarat că este hotărât să reconstruiască legăturile transatlantice şi să reformuleze relaţiile cu Rusia după patru ani dificili sub conducerea fostului preşedinte republican Donald Trump, a cărui politică de impunere de tarife şi retragere din tratate a tensionat relaţiile SUA cu aliaţii săi importanţi.

Astăzi, preşedintele american are prevăzută în Cornwall o discuţie cu premierul britanic Boris Johnson. După ce va participa timp de trei zile la summit-ul G7, Joe Biden şi soţia sa, Jill, vor fi primiţi de Regina Elisabeta la Castelul Windsor.

Care vor fi principalele subiecte de discuție ale întâlnirii Biden-Putin

Ulterior, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru discuţii cu liderii NATO şi ai UE. Este de aşteptat ca agenda discuţiilor să fie dominată de Rusia, China şi eterna problema a convingerii aliaţilor NATO de a contribui mai mult la apărarea comună.

Turneul european al preşedintelui SUA se încheie cu întrevederea de la Geneva cu omologul rus Vladimir Putin.

Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin este programată pe 16 iunie, la Geneva, și este considerată a fi „piatra de temelie” a călătoriei președintelui SUA, o oportunitate de a comunica direct liderului rus îngrijorările americane cu privire la subiecte precum atacurile cu viruşi de tip ransomware provenind din Rusia, ori agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei.

Întâlnirea față în față dintre Joe Biden și Vladimir Putin vine în contextul unor relații din ce în ce mai tensionate cu Rusia, după evenimentele recente – deturnarea avionului în Belarus, comportamentul agresiv al Rusiei la granițele Ucrainei, precum și otrăvirea și încarcerarea disidentului Alexei Navalnîi.

#Joe Biden #Vladimir Putin

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.