Miopia ia amploare și ar putea să afecteze în 30 de ani jumătate din populaţia lumii. 10% din cazuri riscă să fie grave, avertizează experţii francezi care cer ca această situaţie să fie considerată o problemă de sănătate publică.

Tulburare de vedere ce constă în alungirea excesivă a globului ocular (o distanţă prea mare între cornee şi retină), miopia provoacă vedere înceţoşată dincolo de o anumită distanţă.

Atunci când este severă, la o dioptrie ce depăşeşte -6,00, această problemă creşte riscul apariţiei leziunilor (dezlipire de retină, glaucom, cataractă precoce…) ce pot altera definitiv vederea.

„În prezent, 40% din populaţie este mioapă, cu 5 până la 10% (suferind de) miopie în stadiu avansat. Aceste două proporţii sunt în creştere şi, mai presus de toate, există din ce în ce mai mulţi copii miopi”, a avertizat joi în cadrul unei conferinţe de presă Ramin Tadayoni, şeful secţiei de oftalmologie de la Spitalul Fundaţiei Adolphe de Rothschild din Paris.

Potrivit previziunilor actuale, în 2050 jumătate din populaţia lumii va suferi de miopie

Până acum, cazurile păreau să explodeze cu precădere în Asia. O lucrare publicată în The Lancet în urmă cu zece ani estima prevalenţa acestei tulburări de vedere în rândul tinerilor asiatici la aproape 90%.

În Japonia, China sau Coreea de Sud, nouă din zece elevi poartă ochelari.

„Avem un decalaj de cincisprezece ani faţă de Asia”, a subliniat Ramin Tadayoni.

Riscul este „maxim”

Cum se explică o astfel de evoluţie în ţările dezvoltate? Dacă există factori genetici şi ereditari – prezenţa miopiei la unul dintre părinţi ar dubla riscul pentru copiii săi – mediul pare să joace un rol crucial în dezvoltarea şi agravarea miopiei, scrie Agerpres.

Cercetătorii au căzut de acord asupra faptului că este favorizată de creşterea perioadelor de timp petrecute în spaţiile închise, de lipsa expunerii la lumina naturală sau chiar de solicitarea excesivă a vederii de aproape.

În cazul unui stil de viaţă citadin, riscul de a dezvolta miopie este „maxim”, a declarat la rândul său Gilles Martin, medic oftalmolog în cadrul aceluiaşi spital.

În faţa acestei constatări, sunt disponibile mai multe tratamente sau dispozitive medicale care vizează prevenirea sau încetinirea progresiei miopiei. Printre acestea se numără picături pentru ochi pe bază de atropină, lentile de contact nocturne sau diurne ce remodelează corneea sau chiar ochelari prevăzuţi cu lentile care inhibă miopia.

Aceste soluţii sunt, însă, mai mult sau mai puţin costisitoare sau accesibile şi există încă multe necunoscute cu privire la eficacitatea lor pe termen lung.

Aşa-numita chirurgie „refractivă” poate îmbunătăţi, de asemenea, confortul vizual prin remodelarea sau „aplanarea” corneei, fără a elimina totuşi riscurile asociate miopiei în stadiu avansat.

Timpul petrecut în aer liber, cea mai bună metodă preventivă

„Cea mai bună metodă de prevenţie la copii rămâne favorizarea activităţilor în aer liber, reducerea activităţilor prelungite ce presupun vederea de aproape şi efectuarea de controale regulate„, a spus Gilles Martin.

Astfel, în rândul copiilor care practică mai mult de 14 ore de sport în aer liber pe săptămână, riscul de a dezvolta miopie devine acelaşi indiferent de antecedentele familiale, a detaliat el. Totodată, două ore pe zi de expunere la lumina exterioară scade de trei ori acest risc.

„Avem nevoie de o politică de sănătate publică” pe această temă, a subliniat Ramin Tadayoni, anunţând înfiinţarea în 2023 în Franţa a unui „Institut al miopiei”.

Mai multe ţări asiatice, printre care Singapore şi China, au înființat centre dedicate exclusiv asistenţei medicale şi cercetării asupra miopiei patologice. În Franţa, institutul va fi susţinut de o asociaţie de pacienţi. Fondatorul acesteia, Cédric Thein, în vârstă de 49 de ani, diagnosticat cu miopie încă de la vârsta de şase ani şi care a suferit ulterior mai multe dezlipiri de retină, speră să ofere pacienţilor un spaţiu pentru discuţii şi informare.

De asemenea, se va crea şi oportunitatea de a integra protocoale de cercetare pentru a se putea beneficia de inovaţii cât mai repede posibil.

„În Franţa, puţine lucrări vizează în mod specific miopia, această boală devenind uneori mai puţin cunoscută şi susţinută comparativ cu anumite maladii rare”, a declarat cu regret Ramin Tadayoni.