Estonia nu sărbătorește Ziua Victoriei pe 9 mai, deoarece după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial au urmat atrocități. Declarația a fost făcută de șefa diplomației europene, fosta prim-ministră de la Talin, Kaja Kallas.

În timpul unei conferințe susținute la Chișinău, împreună cu Maia Sandu, cele două oficiale au vorbite despre Ziua Victoriei și Ziua Europei. Președinta Republicii Moldova a punctat că țara noastră „comemorează sacrificiul a zece de milioane de oameni care și-au pierdut viețile” și celebrează „proiectul de pace care se numește Uniunea Europeană”.

Kaja Kallas a menționat că din cauza represiunilor care au urmat după revenirea puterii sovietice în Estonia, țara sa nu poate celebra ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.

„Dacă după 9 mai, atunci când s-a încheiat războiul, Stalin ne-ar fi spus: Sunteți libere, puteți continua să vă trăiți libertatea, independența,am fi celebrat și noi ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.Dar din motiv că anume din această zi au început atrocități pentru țara mea,noi nu putem celebra ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.

Acestea fiind spuse, mă bucur că avem cu toții un trecut diferit. Trebuie să ne concentrăm pe viitorul nostru comun și anume asta înseamnă Ziua Europei”, a declarat Kallas.

Similar situației cu actuala Republică Moldova, Estonia a ajuns în componența URSS în 1940. Din 1941 și până aproape de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial țara a fost guvernată de Germania nazistă. Conform estimărilor istoricilor, represiunile politice ale regimului sovietic au vizat zeci de mii de persoane.

#9 mai #Kaja Kallas #sarbatoare #Ziua Europei #Ziua Victoriei

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.