Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Kalinin, după scandalul de la ProTV, continuă cu „limba moldovenească” la o conferință. Acolo, i s-a adresat lui Putin

01 Iul. 2021, 14:52
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
01 Iul. 2021, 14:52 // Societate //  Realitatea.md

VIDEO Scandal la dezbateri! Un candidat a aruncat o sticlă și s-a certat cu Bogza: Nu-mi dai voie să vorbesc în l. rusă

Liderul Partidului Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, mai nou scandalist la Pro TV Chișinău, a susținut o conferință de presă la IPN în cadrul căreia a avut o adresare către președintele Rusiei, Vladimir Putin, dar a comentat și incidentul din studioul televizat de la o dezbatere electorală. A ținut să menționeze că a făcut referire la Constituția Republicii Moldova, articolul 13, unde scrie că limba de stat este „limba moldovenească” și nu limba română.

„Puteți să vorbiți în orice limbă, vă respect pe fiecare dintre voi: în ucraineană, rusă, bulgară, română. Puteți să vă considerați așa cum doriți, să vă considerați: români, moldoveni. Dar există statalitatea, este Constituția, limba de stat. Dacă sunteți pe teritoriul Republicii Moldova, eu vă rog foarte mult, respectați legile acestei țări, respectați Constituția acestei țări. Și dacă în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova este scris că limba de stat este limba moldovenească, care funcționează pe baza grafiei latine, atunci limba de stat este moldoveneasca”, a declarat Alexandr Kalinin.

Acesta susține că Partidul Regiunilor din Moldova, după ce va ajunge în Parlament, va ieși cu propunerea de a introduce a doua limba de stat – limba rusă: „Suntem singurul partid care apără statalitatea. Acum suntem martorii unei expansiuni. Spre regret, am încetat să mai învățăm istoria Moldovei, spre regret am încetat să învățăm limba moldovenească. Nu știu de ce se predă istoria românilor”.

S-a adresat сătre „adevărații patrioți, vorbitorii de limbă moldovenească”, spunându-le că „apărarea statalității este obligația fiecăruia”, chiar dacă pe teritoriul țării sunt și alte naționalități. A mai spus că a introduce testul de statalitate. Funcționarilor li se va permite să activeze doar după recunoașterea faptului că limba este moldovenească. „Cei care vor continua intenționat să semene ură, legat de denumirea limbii și naționalitate, vor fi trași la răspundere”.

Cât despre adresarea lui Vladimir Putin a făcut-o din „numele cetățenilor Republicii Moldova care susțin bunele relații cu Federația Rusă”

„Vladimir Vladimirovici, noi deja al doilea an suntem în pandemie. Spre regret, ciuma care a cuprins toate țările lumii își pune amprenta. În Federația Rusă, în centrele de detenție temporară, se află cetățenii Republicii Moldova care nu pot fi expulzați de pe teritoriul Rusiei. Cât va continua pandemia nimeni nu știe, dar unii din cetățeni se află acolo mai mult de doi ani, timp în care ei și-au pierdut rudele, apropiații, nu au putut să-i conducă pe ultimul drum. Nu pot nici acum să vină la mormântul lor. Din partea poporului moldovenesc, a mamelor, taților, copiilor, soțiilor, vă rugăm să contribuiți la întoarcerea cetățenilor Republicii Moldova care se află în centrele de detenție temporară”, a spus el.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.