Ucraina nu a încercat să atace navele rusești în Marea Neagră, a declarat pentru Reuters Mihail Podoleak, consilier al șefului biroului președintelui ucrainean. El a adăugat că Ucraina va continua să urmeze acordurile privind exportul produselor sale cu ONU și Turcia. Faptul că dronele pentru atacurile asupra Sevastopolului au părăsit Odesa a fost anunțat anterior de Ministerul rus al Apărării.

Ministerul rus al Apărării a declarat că în 23 martie și 24 aprilie, Ucraina și-a încălcat obligația de a nu folosi coridorul umanitar pentru exportul de cereale și porturile pentru operațiuni de luptă împotriva Rusiei, încercând să atace baza Flotei Mării Negre în Sevastopol și infrastructura civilă a Crimeei.

„Toate ambarcațiunile fără pilot folosite în atac au fost lansate din portul Odesa, care a fost desemnat pentru exportul de alimente în cadrul unui acord cu cereale. Desfășurarea ambarcațiunilor a fost efectuată în zona coridorului umanitar”, a menționat instituția, indicând că acest lucru pune în pericol prelungirea acordului de cereale după 18 mai.

Acordul privind exportul de alimente din Ucraina a fost din nou prelungit cu 60 de zile la mijlocul lunii martie. Partea rusă a declarat în repetate rânduri că doar o parte din acordul cu cereale este implementată, iar accesul produselor agricole și îngrășămintelor rusești pe piața mondială este încă limitat.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a remarcat pe 25 aprilie că „până acum circumstanțele nu sunt în favoarea unei noi prelungiri a acordului”.

Cu o zi înainte, secretarul general al ONU, António Guterres, a trimis o scrisoare președintelui rus prin intermediul ministrului rus de externe Serghei Lavrov, subliniind acțiunile de îmbunătățire și extindere a acordului.

În martie, în timpul unui atac asupra Sevastopolului, trei drone de suprafață au fost distruse, ca urmare sticla din case a fost spartă, dar nimeni nu a fost rănit. Militarii care au respins atacul și șeful serviciului de serviciu au primit Ordinul Curaj. În noaptea de 24 aprilie, guvernatorul orașului, Mihail Razvozhaev, a anunțat respingerea unui atac nocturn al dronelor de suprafață. Mash, citând martori oculari, a scris că în oraș s-au auzit cel puțin două explozii puternice. Ministerul rus al Apărării a declarat ulterior că Ucraina a atacat baza Flotei Mării Negre din Sevastopol cu ajutorul a trei „bărci fără pilot”, de mare viteză, atacul a fost respins de sprijinul antisubmarin și de sabotaj pe drumul spre golf.

#Cereale #Flota rusă #Kiev

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.