”Dorința noastră este ca Comisia să recomande Consiliului European deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova”. Este mesajul transmis de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la Conferința Președinților Parlamentelor din UE, la care Republica Moldova participă pentru prima dată.

Speakerul Igor Grosu a vorbit în discursul său despre provocările prin care trece țara noastră, în contextul războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

„Pe lângă valurile de refugiați, perturbarea comerțului și livrării de energie, consecințele sociale și economice ale războiului, Republica Moldova se confruntă cu tentative hibride și directe de destabilizare a procesului de reformă și punerea în pericol a puterii democratice. Drept răspuns, Moldova și-a menținut securitatea internă și a accelerat reformele cu scopul de a consolida rezistența țării în general” a declarat Grosu.

Oficialul moldovean a mai menționat că, potrivit estimărilor autorităților de la Chișinău, la momentul actual Moldova nu este ținta unor amenințări militare iminente.

„Moldova pornește pe calea spre UE cu scopul de a crea oportunități mai bune pentru viitoarele generații ale cetățenilor săi. Țelul nostru este să obținem recunoașterea progreselor sustenabile și semnificative pe care le face țara în eforturile sale de a se apropia de legislația și practicile Uniunii Europene, aplicând recomandările Comisiei Europene. De asemenea, dorința noastră este ca Comisia să recomande Consiliului European deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Prioritatea noastră imediată este să obținem decizia unanimă de a lansa discuțiile cu privire la negocieri până la sfârșitul lui 2023”, a menționat Igor Grosu.

Amintim că, în perioada 24 – 25 aprilie, speakerul Igor Grosu se află în Republica Cehă, unde se desfășoară Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană. Este pentru prima dată când Republica Moldova participă la acest eveniment în calitate de țară candidată la aderarea la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova a depus la 3 martie 2022 cererea de aderare la UE, în contextul provocărilor dificile declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

#conferinta #Igor Grosu #Praga #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.