Kremlinul a decis cine va merge la alegerile prezidențiale din 2024. Principalul criteriu de selectare a candidaților este vârsta (pentru ca Putin să nu pară un „bunic”).

Administrația Prezidențială rusă, condusă de Serghei Kirienko, a decis „partenerii de luptă” care vor „concura” cu Vladimir Putin la alegerile prezidențiale din 2024. Potrivit două surse Meduza apropiate Kremlinului, vârsta a fost unul dintre principalele criterii de selecție. Candidații înscriși nu trebuie să includă politicieni cu vârsta sub 50 de ani.

Prezența unor astfel de candidați pe buletinul de vot i-ar putea face pe ruși să creadă că Putin, în vârstă de 70 de ani, „nu mai este omul care să conducă cu o mână fermă”, potrivit oficialilor prezidențiali. În acest moment, Administrația Prezidențială se așteaptă ca, pe lângă Putin, să fie inscriși pe buletinele de vot și reprezentanți ai trei partide parlamentare: Partidul Comunist , Partidul Liberal Democrat și Poporul Nou (liderul formațiunii Rusia Justă, Serghei Mironov, a anunțat că partidul său nu va desemna un candidat și îl va sprijini pe Vladimir Putin).

Eternul Ghenadi Ziuganov

Kremlinul îl vede pe Ghennadi Ziuganov drept candidat din partea Partidului Comunist al Federației Ruse. „Ziuganov este familiar președintelui, are un statut înalt ca lider de partid, numele său este familiar pentru fiecare alegător. În același timp, el are un plafon – Partidul Comunist al Federației Ruse are un electorat solid, el nu va atrage noi alegători”, a explicat una dintre sursele citate.

În 2008, la alegerile prezidențiale, Ziuganov a obținut 17%, iar în 2012 – 18%. O astfel de stabilitate a ratingului este importantă pentru Kremlin – se preconizează că Putin va obține un „rezultat record” la viitoarele alegeri. Președintele în exercițiu trebuie să primească mai mult de 80% din voturi, cu o prezență la vot de peste 70%. Ipotetic, acest lucru ar fi putut fi prevenit prin repetarea poveștii cu Grudinin – atunci candidatul agreat de Kremlin a început să câștige brusc rating și Administrația Prezidențială a trebuit să ducă o adevărată campanie negativă de PR împotriva sa. „Nu vor exista astfel de excese cu plictisitorul Ziuganov”, spune una dintre surse. Acum, ratingul de încredere al lui Ziuganov calculat de Centrul Levada este de 3%, iar cel al Partidului Comunist al Federației Ruse pentru VCIOM este de 10,2%.

Candidatul LDPR, așa cum a fost conceput de Kremlin, ar trebui să fie liderul partidului, Leonid Sluțki. Potrivit unei surse apropiate de Administrația Prezidențială, Sluțki însuși dorește să participe la alegeri. Un interlocutor apropiat conducerii Partidului Liberal Democrat a confirmat această informație și a adăugat că lui Sluțki „îi place să strălucească în public” și intenționează să-și „crească faima personală”.

#Ghenadi Ziuganov #Kremlin #Putin

Parlamentul Greciei a aprobat proiectul de lege care prevede „interzicerea utilizării serviciilor online de rețele sociale de către minori”, începând cu 1 ianuarie 2027.

Dimitris Papastergiou, ministrul pentru guvernanță digitală și inteligență artificială a pledat în favoarea noilor reglementări, afirmând că reprezintă o soluție necesară, eficientă, proporțională și compatibilă cu dreptul comunitar european.

„Ar fi fost foarte ușor să nu facem absolut nimic astăzi și să așteptăm legea europeană perfectă. Însă problema este aici. Copiii se cufundă în fiecare zi… în internet și cred că un guvern responsabil trebuie să facă ceva ce are datoria să facă. Am procedat la fel și în cazul vânzării alcoolului și a produselor din tutun, iar măsura a reușit să limiteze vânzarea acestora încă din primele luni”, a declarat Papastergiou.

Acesta a precizat că „începând cu 1 ianuarie 2027, platformele vor trebui să verifice dacă, în cele din urmă, conturile pe care le găzduiesc și serviciile pe care le oferă sunt destinate adulților sau nu”.

Proiectul de lege care interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, susținut puternic de guvernul Greciei

„Le datorăm copiilor noștri copilăria lor. Asta facem astăzi. Avem datoria să îi protejăm. În contextul problemelor existente, proiectul de lege privind rețelele sociale aduce în societate ceva ce aceasta așteaptă”, a conchis Papastergiou.

„Nu mai avem timp de pierdut”, a subliniat în timpul dezbaterilor și Akis Skertsos, ministrul de stat care a inițiat proiectul de lege.

„Ne permitem luxul de a pierde ani pentru a proteja acest lucru elementar care este protejarea sănătății mintale, a siguranței și a dezvoltării psihosociale sănătoase a copiilor noștri, când vedem că ne confruntăm cu o evoluție tehnologică galopantă, care, literalmente, în doar câțiva ani de când există rețelele sociale, a schimbat radical, dramatic, modul în care copiii noștri gândesc, funcționează, se comportă și socializează?”, a întrebat acesta retoric în plenul parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Opoziția din Grecia a votat împotriva proiectului de lege

„Sincer, când a început dezbaterea, speram că se va ajunge la un consens, deoarece ceea ce suntem pe cale să facem nu este o inițiativă pe care o întreprindem singuri. Este ceea ce a propus Comisia Europeană, în urma presiunilor exercitate de Grecia, de prim-ministrul grec și de alte state”, a remarcat Skertos.

Ministrul s-a referit la faptul că doar partidul de guvernare Noua Democrație al premierului Kyriakos Mitsotakis și-a anunțat sprijinul pentru proiectul de lege.

Dintre partidele de opoziție, PASOK s-a abținut, în timp ce SYRIZA, Soluția Greacă, Partidul Comunist din Grecia, împreună cu NIKI și Cursul Libertății (Plefsi Eleftherias), au votat împotrivă.

„Cred că mesajul transmis, cel puțin de către guvern, este că trebuie să ne facem treaba mai serios, în primul rând în calitate de părinți. Intervenția statului nu este suficientă. Este absolut necesar ca și părinții să se implice mai mult, într-un mod mai activ”, a mai declarat Akis Skertsos.

#copii #Grecia #interzicere retele sociale #parlament