Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Kremlinul neagă că vrea să influențeze alegerile de la noi: „Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altora”

15 Oct. 2024, 19:28
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Elena Putregai
15 Oct. 2024, 19:28 // Alegeri //  Elena Putregai

Kremlinul a „respins categoric” acuzaţiile autorităţilor din Moldova, potrivit cărora se amestecă în viitoarele alegeri prezidenţiale din ţară şi în referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin susține că Rusia „nu se amestecă în treburile interne ale altora”.

„Respingem categoric aceste acuzaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altora. Există încă mulţi oameni în Moldova care susţin să aibă relaţii bune cu ţara noastră. Acestor oameni li se refuză dreptul de a avea propria lor reprezentare politică, mass-media este restricţionată să acopere procesul electoral, iar politicienilor li se interzice să-şi exprime sprijinul pentru stabilirea unor relaţii bune cu Rusia”.

„Din păcate, acestea sunt procesele la care asistăm acum la Chişinău”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Dar acestea nu sunt încercările noastre de a interveni”, a subliniat Peskov.

În opinia lui, „fapt rămâne că acolo există multe forţe politice şi cetăţeni care doresc să aibă relaţii bune cu Rusia, iar acest drept le este refuzat”.

Duminică, 20 octombrie curent, moldovenii aleg următorul preşedinte al ţării. Printre candidaţi se numără preşedinta proeuropeană Maia Sandu, fostul procuror Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de Partidul Socialist (pro-Rusia0, şi alţi nouă pretendenţi). În aceeaşi zi, un referendum va întreba alegătorii, dacă ar trebui modificată Constituţia pentru a face din aderarea la UE o aspiraţie oficială a ţării, similar cu modificările aduse Constituţiei Georgiei în 2017.

La începutul acestei luni, poliţia a declarat că a descoperit o vastă schemă de cumpărare a voturilor, prin care 15 milioane de dolari care ar fi fost transferaţi din Rusia de către persoane legate de oligarhul fugar şi fostul politician Ilan Şor. Şor, care trăieşte în prezent în Rusia şi a fost condamnat în lipsă pentru fraudă anul trecut, a susţinut că plăţile au fost legale şi a acuzat autorităţile moldovene de transformarea ţării într-un „stat poliţienesc”.

Ca răspuns la presupusa ingerinţă rusă, Uniunea Europeană a aprobat sancţiuni împotriva a cinci persoane şi a unei entităţi înainte de alegerile din Moldova. Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, este acuzată de UE că destabilizează Moldova şi a fost pusă pe lista sancţiunilor împreună cu alte cinci persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.