Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Kremlinul neagă că vrea să influențeze alegerile de la noi: „Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altora”

15 Oct. 2024, 19:28
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Elena Putregai
15 Oct. 2024, 19:28 // Alegeri //  Elena Putregai

Kremlinul a „respins categoric” acuzaţiile autorităţilor din Moldova, potrivit cărora se amestecă în viitoarele alegeri prezidenţiale din ţară şi în referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin susține că Rusia „nu se amestecă în treburile interne ale altora”.

„Respingem categoric aceste acuzaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altora. Există încă mulţi oameni în Moldova care susţin să aibă relaţii bune cu ţara noastră. Acestor oameni li se refuză dreptul de a avea propria lor reprezentare politică, mass-media este restricţionată să acopere procesul electoral, iar politicienilor li se interzice să-şi exprime sprijinul pentru stabilirea unor relaţii bune cu Rusia”.

„Din păcate, acestea sunt procesele la care asistăm acum la Chişinău”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Dar acestea nu sunt încercările noastre de a interveni”, a subliniat Peskov.

În opinia lui, „fapt rămâne că acolo există multe forţe politice şi cetăţeni care doresc să aibă relaţii bune cu Rusia, iar acest drept le este refuzat”.

Duminică, 20 octombrie curent, moldovenii aleg următorul preşedinte al ţării. Printre candidaţi se numără preşedinta proeuropeană Maia Sandu, fostul procuror Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de Partidul Socialist (pro-Rusia0, şi alţi nouă pretendenţi). În aceeaşi zi, un referendum va întreba alegătorii, dacă ar trebui modificată Constituţia pentru a face din aderarea la UE o aspiraţie oficială a ţării, similar cu modificările aduse Constituţiei Georgiei în 2017.

La începutul acestei luni, poliţia a declarat că a descoperit o vastă schemă de cumpărare a voturilor, prin care 15 milioane de dolari care ar fi fost transferaţi din Rusia de către persoane legate de oligarhul fugar şi fostul politician Ilan Şor. Şor, care trăieşte în prezent în Rusia şi a fost condamnat în lipsă pentru fraudă anul trecut, a susţinut că plăţile au fost legale şi a acuzat autorităţile moldovene de transformarea ţării într-un „stat poliţienesc”.

Ca răspuns la presupusa ingerinţă rusă, Uniunea Europeană a aprobat sancţiuni împotriva a cinci persoane şi a unei entităţi înainte de alegerile din Moldova. Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, este acuzată de UE că destabilizează Moldova şi a fost pusă pe lista sancţiunilor împreună cu alte cinci persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!