Rusia se pregăteşte să organizeze o ofensivă majoră în primele două luni ale anului 2023, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, citat de Ukrinform.

„Capacitatea Rusia de a desfășura o ofensivă de amploare ar putea fi refăcută undeva până la sfârşitul lunii ianuarie, februarie, cred că asta încearcă să facă. În cel mai optimist scenariu [pentru Rusia], luând în considerare mobilizarea, recrutarea pe care au anunţat-o şi antrenarea noilor recruţi şi deplasarea armelor grele în întreaga ţară, cu siguranţă că ei încă mai păstrează speranţa că vor putea să străpungă liniile noastre şi să avanseze mai adânc în Ucraina”, a declarat Kuleba, într-o declarație dată reporterilor dintr-un adăpost antiaerian din centrul Kievului.

Potrivit acestuia, preocuparea imediată a Ucrainei este restabilirea sistemului de electricitate în întreaga ţară, după şase atacuri cu rachete care au fost lansate de Rusia începând cu 10 octombrie 2022.

„Scopul [Rusiei – n.r.] este de a distruge sistemul energetic ucrainean şi de a lăsa milioane de oameni fără acces la electricitate, apă şi încălzire pe fondul temperaturilor scăzute. Putin speră că, fără energie electrică, apă şi încălzire, ucrainenii vor înceta să mai opună rezistenţă şi vor accepta ultimatumurile ruseşti, dar aceasta este o eroare gravă de calcul. Teroarea rachetelor ruseşti nu va dărâma Ucraina”, a subliniat Kuleba.

În opinia lui Kuleba, conferinţa de ajutorare de la Paris pentru a strânge fonduri de urgenţă pentru ca Ucraina să treacă iarna a fost un „succes uriaş”. Ministrul de Externe ucrainean a recunoscut că Ucraina îşi epuizează stocurile de armament cu o rapiditate alarmantă, în timp ce continuă atacurile cu rachete şi artilerie de ambele părţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a făcut un apel nu numai pentru rachete cu rază lungă de acţiune, ci şi pentru artileria de câmp de 155 mm, care este unul dintre pilonii principali ai forţelor terestre ucrainene, atât pentru acţiuni defensive, cât şi ofensive.

„Avem cea mai mare nevoie de multe obuziere de 155 mm. Acest război este în mare parte un război de artilerie, iar Rusia încă domină pe câmpul de luptă în ceea ce priveşte cantitatea de tunuri pe care le foloseşte şi numărul de obuze pe care le lansează aceste tunuri”, a precizat Kuleba. Pentru a ajuta la oprirea ofensivei ruseşti, aşteptate în ianuarie sau februarie, Ucraina are nevoie de armele de 155 mm pentru a distruge ţintele ruseşti din teritoriile ucrainene ocupate, a adăugat Kuleba.

#atac #Dmitri Kuleba #Rusia

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.