Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

La Galați nu se mai fac înmormântări duminica, pentru a respecta drepturile groparilor

26 Aug. 2021, 04:32
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2021, 04:32 // Actualitate //  Realitatea.md

Înhumările în cimitirele din municipiul Galaţi nu vor mai putea fi făcute duminica după ce Societatea de Gospodărire Urbană, care are în administrare cimitirele din oraş, a emis o decizie în acest sens. Potrivit acesteia, înhumările în zilele de duminică nu mai sunt permise decât dacă persoana ce urmează a fi îngropată a decedat din cauza infectăriii cu SARS-CoV-2, relatează HotNews.ro.

Decizia a fost adoptată luni 23 august şi a fost luată în urma unor controale care au scos la iveală faptul că drepturile groparilor nu sunt respectate.

”Am avut mai multe controale de la instituţiile abilitate care ne-au recomandat să găsim soluţii pentru respectarea drepturilor angajaţilor. Groparii, fiind angajaţi, conform codului muncii beneficiază de nişte drepturi care ar trebuie să fie respectate. Să primească un spor, să li se asigure repaosul de 48 de ore săptămânal şi, ca urmare, această decizie a venit tocmai pentru asigurarea acestor dispoziţii legale, dar şi pentru faptul că ne confruntăm cu o lipsă de personal. Programul de lucru la Serviciul Cimitire este de luni pana joi de la 8:00 la 16:30, vinerea şi sâmbăta de la 08:00 la 14:00. Niciodată, de la înfiinţarea societăţii, nu am avut program duminica şi ca urmare activitatea de înhumare duminica se producea la mica înţelegere a groparilor care veneau din timpul lor liber, neoficial, pentru prestarea acestui serviciu”, a spus Dragoş Magearu, directorul Societăţii de Gospodărire Urbană Galaţi.

De asemenea, Magearu a mai precizat că decizia este una temporară până când societatea va putea angaja noi gropari sau până când va găsi o modalitate de a le permite acestora să lucreze şi duminica cu respectarea condiţiilor impuse de Codul Muncii. În prezent, Societatea de Gospodărire Urbană Galaţi are angajaţi în cadrul Serviciului Cimitire 15 gropari pentru cele trei cimitire aflate în administrare.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!