Capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, împlinește astăzi 589 de ani de la prima atestare documentară. Istoric, pentru prima dată, numele de Chișinău a fost pomenit într-un hrisov, întocmit pe data de 17 iulie 1436, astfel reprezentând cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Mai exact, este vorba de o Carte Domnească de Întăritură.

Prin acest act, domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasa slujbă mai multe sate pe Răut, Ichel și Bâc, între care și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

A doua mențiune documentară, în ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ștefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o seliște, cu întreaga moșie și cu moară. La 25 aprilie 1576, moșia Chișinăului devine proprietate a lui Dragoș, apoi a lui Hodor, Crețu și Roșca (1608-1616), Chirița Dumitrachi (1640).

A fost posesiune a mănăstirilor din Iași „Sf. Vineri”, „Galata” (1640-1641) ș.a. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, localitatea a fost cunoscută ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iași-Tighina-Cetatea Albă (1650).Publicitate

Localitatea a fost menționată documentar ca târg în ținutul Lăpușna, iar locuitorii ei ca târgoveți (2 martie 1666). În 1677, „Cronica polonă” de Miron Costin inserează Chișinăul printre orașele din Țara de Jos a Moldovei. Cronicarul precizează că în ținutul Lăpușna se aflau orașul Lăpușna și orășelul Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu ocazia marcării celor 589 de ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău, în perioada 18–20 iulie 2025, pe strada Pietonală Eugen Doga se va desfășura Festivalul „Te salut, Chișinău”.

„Pe parcursul a trei zile, vor fi organizate ateliere creative pentru copii, expoziții de artizanat și demonstrații ale meșterilor populari, activități interactive pentru întreaga familie. Spectacolele muzicale vor fi pe gustul tuturor – de la acorduri simfonice și muzică populară, până la ritmuri moderne și electro, cu cei mai iubiți artiști și invitați speciali. Festivalul își propune să creeze o legătură autentică între locuitorii orașului, valorificând spațiul urban ca loc de întâlnire, inspirație și celebrare a identității culturale”, spune Primăria Chișinău.

Intrarea este liberă!

#aniversare #atestare #Chisinau #Te salut Chișinau

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.