Ministerului rus de Externe, Serghei Lavrov, a numit seria de sancțiuni anti-rusești ale Occidentului „nelegitime, care sunt introduse fără niciun motiv convingător”, iar Moscova ar putea răspunde la gestul făcut de europeni.

„Faptul că Uniunea Europeană a declarat ilegitimitatea și lipsa justificării juridice internaționale pentru acțiunile noastre înseamnă doar un singur lucru: Uniunea Europeană crede că totul este permis pentru aceasta. Și când Uniunea Europeană începe să ne amenințe cu noi sancțiuni, încep doar să cred că, pe lângă acest sentiment de permisivitate și infailibilitate, UE începe să fie copleșită de o altă manie – mă refer la impunitate completă”, a spus Lavrov la conferință de presă în urma vizitei sale în Armenia.

Lavrov a declarat că, de fapt Uniunea Europeană ar face „lobby rusofobe” și din acest motiv în permanență introduce sancțiuni împotriva Federației Ruse.

„Mi se pare că aceasta este o cale fără fund. Știu că un număr de membri UE gândesc așa, dar lobby-ul rusofob agresiv din Uniunea Europeană își face treaba și până acum forțele sănătoase din Uniunea Europeană nu pot face nimic în acest sens. Este trist. Aceasta nu este alegerea noastră. Subliniez din nou, dacă doar citiți statisticile a tot ce s-a întâmplat după martie 2014, veți vedea instantaneu cine a început această serie de sancțiuni și care este motivul pentru care nu putem să nu răspundem la această ostilitate”, a adăugat ministrul rus.

De asemenea, Lavrov afirmă că, întreaga arhitectură a relațiilor ruse cu UE au fost distruse de Bruxelles.

„Dacă vorbim despre relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană, dintre structurile de la Bruxelles, întreaga arhitectură a acestei relații, care a fost probabil dezvoltată fără precedent la momentul respectiv, este distrusă de Bruxelles în legătură cu evenimentele care au avut loc în Ucraina, în Crimeea și care nu le-a plăcut colegilor noștri occidentali”, a declarat Lavrov după discuțiile purtate cu omologul său armean.

Șeful diplomației ruse a subliniat că ar fi trebuit să fie invers – Moscova ar trebui să aibă o pretenție față de Europa, pentru sprijinirea și încurajarea unei lovituri de stat în Ucraina, sfidându-și obligațiile.

Relațiile dintre Rusia și țările occidentale s-au deteriorat din cauza situației din Ucraina și din jurul Crimeei, care s-a reunit cu Rusia după referendumul din peninsulă. Occidentul, acuzând Rusia de ingerință, a impus sancțiuni împotriva sa, Moscova a luat măsuri de retorsiune, a urmat un curs privind substituirea importurilor și a declarat în mod repetat că discuțiile cu aceasta în limbajul sancțiunilor sunt contraproductive. Rusia a declarat, de asemenea, în mod repetat că nu este parte la conflictul din Ucraina și face obiectul acordurilor de soluționare de la Minsk.

#Rusia #sanctiuni #Serghei Lavrov #Ucraina #UE

Procurorii cer modificarea și agravarea învinuirii aduse fostului președinte Igor Dodon în dosarul „sacoșa neagră”. Solicitarea vine după examinarea unor probe și audierea martorilor în cadrul procesului, iar apărarea a cerut o lună pentru a analiza noua ordonanță a acuzatorilor.

Potrivit procurorului de caz, Petru Iarmaliuc, noul episod de acuzare vizează o înregistrare video din 7 iunie, în care apar Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc. În imaginile respective nu apare celebra sacoșă neagră, însă procurorii susțin că discuția dintre cei doi ar indica solicitarea unei noi sume de bani. Deși înregistrarea se afla de la început în materialele dosarului, procurorii spun că au solicitat modificarea învinuirii abia acum, după examinarea suplimentară a probelor în instanță.

„Au stat probele prezentate inclusiv suplimentar și referitor la 161 de persoane decedate care în perioada lunii iunie-iulie au fost întocmite din numele acestor persoane bonuri de plată ca ar fi achitat cotizații și 585 de persoane care, la data întocmirii cotizațiilor, erau plecate peste hotare”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Astfel, acuzarea face referire și la probe privind presupuse cotizații achitate în numele unor persoane decedate sau plecate peste hotare.

Igor Dodon respinge acuzațiile. Fostul șef al statului susține că procurorii nu ar avea probe suficiente și califică dosarul drept unul politic. Dodon afirmă că procesul durează de mai bine de patru ani și susține că materialul video prezentat de acuzare drept probă-cheie nu ar fi original și ar fi fost modificat. Acesta mai afirmă că înregistrarea ar fi fost prezentată selectiv și că pista audio ar fi fost suprapusă peste imaginile video.

Aceste afirmații sunt contestate de concluziile unei expertize prezentate anterior în dosar: potrivit informațiilor publice despre examinarea efectuată de experți ai Centrului Național de Expertize Judiciare, în înregistrările analizate nu au fost identificate urme de montare sau manipulare. Dodon mai susține că acuzarea s-ar baza pe declarațiile unor persoane loiale lui Vladimir Plahotniuc și spune că autoritățile încearcă să tergiverseze procesul.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării”, a afirmat fostul președinte.

Totodată, Dodon l-a criticat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea, susținând că acesta ar manifesta lipsă de imparțialitate și anunțând că avocații săi analizează posibilitatea unei noi cereri de recuzare. Apărarea a solicitat timp pentru examinarea noii învinuiri, iar următoarea ședință este programată pentru 3 noiembrie.

Igor Dodon este judecat în dosarul „sacoșa neagră” pentru mai multe acuzații, inclusiv corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. El neagă toate acuzațiile.