Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care este și autorul legii ce a interzis publicitatea jocurilor de noroc, intrată în vigoare de la începutul acestui an, a dat o tură prin oraș pentru a se asigura că prevederile noii legi sunt respectate de către agenții economici. Unele lucruri l-a bucurat pe deputat, însă altele nu prea l-au făcut să rămână mulțumit de receptivitatea și supunerea întreprinzătorilor.

Alaiba susține că, de la 5 zile de când legea a intrat în vigoare, o bună parte din agenții economici s-au supus noilor prevederi și au eliminat publicitatea pentru jocurile de noroc din localuri, însă alții încă „testează nervii autorităților”.

„Legea nu e o sugestie. E obligație. De cinci zile e interzisă publicitatea jocurilor de noroc, a loteriilor și pariurilor. Chiar am mers ieri prin oraș din curiozitate și m-am bucurat să constat că foarte mulți agenți economici s-au conformat noilor cerințe. Marea majoritate pur și simplu s-au conformat. Bravo lor. Eram sigur că anume așa va fi. Totuși mai sunt entități care testează limitele acestei legi, sau care încă nu s-au adaptat. Eu înțeleg că în țara asta sunt multe legi care există doar pe hârtie. Dar eu nu vreau ca legea asta să fie o asemenea lege. Și nu vreau să fiu văzut făcând legi de mântuială. De aceea o să mă asigur de fiecare dată că legile pe care le-am promovat ajung în realitate și se aplică tuturor. Lucrurile se fac până la capăt”, anunță deputatul.

Totodată, Dumitru Alaiba îndeamnă cetățenii să anunțe poliția dacă văd publicitate în folosul jocurilor de noroc, promovată de agenții economici.

„Conform art. 53 alin. (2) din Legea 291/2016 se interzice orice formă, directă sau indirectă, de acțiuni publicitare (promoționale) pentru promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc […] în special publicitatea în exteriorul şi interiorul locurilor de vânzare angro şi cu amănuntul art. 54 alin. (2) din Legea sus-menționată spune:Încălcări ale prezentei legi se consideră amplasarea și/sau difuzarea publicității în favoarea promovării, organizării, desfășurării sau exploatării jocurilor de noroc (inclusiv a celor on-line), a pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive și a altor activități din domeniul jocurilor de noroc”, prevederile noii legi.

Amintim că, proiectul de lege ce prevede interzicerea jocurilor de noroc în mass media, supermarket, magazine, poștă etc a fost votat în lectură finală la 25 noiembrie 2021, autor și promotor al acestei restricții fiind Dumitru Alaiba.

Conform deputatului, zilnic în Moldova se vând 1,3 milioane de bilete de loterie, iar taxe din acest gen de activitate nu erau încasate practic deloc.

#Dumitru Alaiba #jocuri de noroc #lege

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.