Liderul exilat al opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a cerut ieri autorităților din SUA să impună mai multe sancțiuni, astfel încât să îl izoleze pe președintele Alexandr Lukașenko. Aceasta a cerut sprijinul oficialilor americani, deoarece Washingtonul a numit în nenumărate rânduri victoria electorală a actualului președinte al Belarus drept una „frauduloasă”.

„Vă îndemn, reprezentanți și aleși ai poporului american, să continuați să acționați decisiv. Fac apel la SUA să se angajeze în mediere internațională împreună cu partenerii noștri europeni”, a spus Tihanovskaia în timpul unei apariții virtuale la o ședință a Congresului.

De asemenea, ea a cerut, Statelor Unite să „își folosească diplomația pentru a îl izola în continuare pe Lukașenko și să sublinieze faptul că punctul său de glorie politică a trecut”.

Liderul din Belarus și-a asumat victoria falsificată obținând astfel cel de-al șaselea mandat de după alegerile prezidențiale din august, care au fost criticate pe scară largă la nivel național de către opoziție dar și la nivel internațional.

Tihanovskaia, în vârstă de 38 de ani, susține că ea ar fi fost adevăratul câștigător al votului. Ea a fost nevoită să fugă în străinătate după ce autoritățile din Belarus au arestat sute de oameni care participau la proteste în masă de după alegeri condamnându-i pe mulți la pedepse îndelungate. Opozanta lui Lukașenko trăiește în momentul de față în Lituania.

SUA au aplicat sancțiuni asupra a nouă companii de stat din Belarus în aprilie ca răspuns la reprimarea de către guvern a protestelor pro-democrație.

Tihanovskaia a salutat aceste sancțiuni inițiate de către Departamentul Trezoreriei SUA susținând că ar fi „printre cele mai eficiente măsuri”, cerând în continuare autorităților americane să pedepsească și alte entități bieloruse.

Ea a cerut, de asemenea, Congresului SUA să ia în considerare acordarea unui sprijin mai mare organizațiilor societății civile din Belarus, precum și mass-mediei independente și sectorului privat, așa cum a făcut-o Uniunea Europeană.

#alegeri frauduloase #Alexandr Lukașenko #Belarus #lider de opozitie #SUA #Svetlana Tihanovskaia

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.