Se știe că Vadim Krasnoselski, așa-zisul lider transnistrean, a fost la Moscova într-o vizită, unde s-a întâlnit cu mai multe fețe oficiale. Informații despre ce a discutat acolo încă apar în presa locală. Potrivit unui reportaj pe Pervîi Prednestrovskii cu referire la declarațiile din Rusia, s-a înțeles că acesta s-a plâns pe instabilitatea politică din Republica Moldova, care ar încurca în reluarea negocierilor în formatul 5+2.

În reportaj se reiterează despre vaccinul Sputnik-V care ar urma să ajungă în țară în două loturi în luna aprilie și luna mai. Este vorba despre 62 de mii de doze, care în primă etapă vor fi pentru medicii care activează în zonă.

„A fost un subiect primordial de discutat pentru asigurarea cetățenilor transnistreni cu vaccin. Au fost probleme tehnice legate în special de Republica Moldova. Mai întâi am așteptat înregistrarea, după care prețul comercial. Acum parcă totul este decis”, a declarat Krasnoselski.

Însuși el se va vaccina cu Sputnik-V, „când va veni timpul”. „În primul rând la noi vor fi vaccinați medicii care luptă pentru viața pacienților infectați. Totul la dorință”.

Nu este clar încă cum va fi transportat vaccinul.

De câteva ori a repetat pentru jurnaliștii ruși cuvântul „interesant” în contextul în care Transnistria ar vrea să exporte pe piața din Federația Rusă produsele autohtone, cum ar fi „produse ecologice interesante, băuturi alcoolice (Kvint, Buket Moldova), textile și instrumente din metal”.

S-a lăudat că în vreme de pandemie s-au descurcat desinestătător și s-a plâns că, „din cauza instabilității politice din Republica Moldova, negocierile în formatul 5+2 au stagnat”. În același timp, apar câteva imagini, precum că Vadim Krasnoselski s-a întâlnit cu diaspora la Moscova.

Este de menționat că ultima ședință a Comisiei Unificate de Control a avut loc prin martie. Pe agenda ședinței a figurat doar un subiect organizatoric legat de înlocuirea unor militari din cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii, ale căror deplasări de serviciu s-au încheiat.

În funcție a fost confirmat noul șef militar superior al Forțelor de Menținere a Păcii din partea Federației Ruse, colonel D. Sorokin. La fel, Comisia a confirmat în funcție câte un observator militar din partea Republicii Moldova și a Federației Ruse.

Totodată, vinerea trecută, după o pauză de un an și două luni, a avut loc o nouă reuniune a experților de pe ambele maluri ale Nistrului din domeniul fitosanitar și veterinar (ședința precedentă s-a convocat în data de 5 februarie 2020), care s-au întrunit în format de video-conferință, cu participarea reprezentanților participanților în formatul de negocieri 5+2.

#formatul 5+2 #Vadim Krasnoselski

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.