Noul Cod Vamal, care prevede că agenții economici din stânga Nistrului trebuie să achite taxe vamale de import, este un pas spre reîntregirea Republicii Moldova. O spune deputatul PAS, Lilian Carp, potrivit căruia legislația se aplică uniform pe tot teritoriul țării, iar agenții economici din regiunea transnistreană trebuie să fie puși în condiții egale cu cei din dreapta Nistrului, notează ipn.md.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova. Potrivit documentului, agenții economici din regiunea transnistreană trebuie să achite taxe vamale de import, la fel cum achită agenții economici din dreapta Nistrului.

„Timp de 30 de ani s-a tot cedat atât în privința stângii Nistrului, cât și pentru UTA Găgăuzia, privind reîntoarcerea TVA. De aceea, exista o discriminare în raport cu agenții economici din Republica Moldova. Ceea ce am decis este ca toți agenții economici să fie puși în condiții egale. Este o decizie prin care dăm câteva mesaje, primul este că ei activează pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă ei își autoproclamă Independența, legea este lege pentru toți. De asemenea, dăm un semnal că a venit timpul să înceapă procesul de reîntregire a Republicii Moldova. Fix asta s-a întâmplat cu UTA Găgăuzia. Toată lumea e în condiții egale”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp.

Președintele CUB, Igor Munteanu, spune că este importantă nu doar aprobarea legilor, ci și implementarea lor. Politicianul se întreabă dacă noile prevederi ale Codului Vamal vor fi aplicate în raport cu agenții economici din stânga Nistrului, în condițiile în care Tiraspolul, având pârghia energetică, poate șantaja Chișinăul.

„Această modificare a Codului Vamal prin care agenții economici din stânga Nistrului sunt egalați în drepturi și obligații cu companiile private de pe malul drept este un pas important care se pregătește de trei ani. Este o surpriză, probabil, doar pentru liderii separatiști care au încercat să facă din această schimbare motiv de gălăgie și scandal. Evident, majoritatea liderilor ai așa-zisei societăți civile, care au ieșit la protest, sunt ofițeri cu acte în regulă ai serviciilor de securitate transnistrene. Acum problema este cum va fi aplicată această legislație, pentru că din partea regimului separatist există multe pârghii de influență și de răspuns la acțiunile temerare ale guvernării de la Chișinău. Și cea mai importantă pârghie a Tiraspolului este cea energetică. Electricitatea cumpărată de la MGRES face din Republica Moldova o victimă ușoară. Oricând această pârghie poate fi aplicată”, a spus liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu.

În același context, comentatorul politic, Anatol Țăranu, spune că deși marii afaceriști din stânga Nistrului sunt nemulțumiți de noua legislație adoptată la Chișinău, un adevărat război economic, ar însemna blocarea totală a activității lor.

„Protestul a fost organizat cu permisiunea poliției. Este absolut evident că acolo nu există societate civilă care poate să-și exprime liber poziția. Este o încercare a transnistrenilor de a-și consolida societatea în jurul unui pericol inventat pe care l-au anunțat: Moldova ne atacă! Nu în zadar Transnistria este numită Republica Sheriff, acolo se fac bani foarte serioși, business-ului nu-i place când pierde veniturile. Ei au, indiscutabil, de pierdut din cauza acestui nou Cod Vamal. Dar dacă se începe un război economic în adevăratul sens al cuvântului, în condițiile în care hotarul ucrainean este blocat, asta ar însemna să piardă tot”, a spus comentatorul politic, Anatol Țăranu.

Ieri, mai mulți angajați ai întreprinderilor din regiunea transnistreană au fost aduși la punctul Bender-Varnița pentru a protesta față de noile prevederi ale Codului Vamal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Protestul ar fi fost organizat de așa-zisa societate civilă din regiunea transnistreană.

#agenti economici #cod vamal #Lilian Carp

Mediul de afaceri din Republica Moldova anticipează o relativă stabilitate a activității economice în trimestrul IV al anului 2026, însă perspectivele privind veniturile din vânzări rămân rezervate, iar presiunea asupra prețurilor continuă. În același timp, cererea insuficientă pe piață se menține principala problemă care limitează activitatea întreprinderilor, fiind invocată tot mai frecvent de companii. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 30 octombrie 2026, că soldul conjunctural privind situația economică generală este de +3% în trimestrul IV din 2026, ceea ce indică o relativă stabilitate.

„Așteptările privind veniturile din vânzări au ajuns la 0%, iar cele privind numărul de salariați – la -3%, ambele încadrându-se în aceeași categorie de stabilitate relativă. În schimb, așteptările privind prețurile înregistrează un sold conjunctural de +8%, corespunzător unei creșteri moderate. Aceste valori reflectă opiniile managerilor despre direcția evoluțiilor economice și nu reprezintă rate efective de creștere a economiei, ale vânzărilor, ale ocupării forței de muncă sau ale inflației”, a spus expertul.

Potrivit economistului, evoluțiile diferă de la un sector economic la altul. În trimestrul IV din anul curent, construcțiile au înregistrat un sold conjunctural de +13%, iar industria prelucrătoare de +9%, ambele indicând o creștere moderată așteptată de manageri. În schimb, comerțul cu amănuntul și serviciile au un sold de 0%, ceea ce reflectă o relativă stabilitate. Sectorul construcțiilor continuă să prezinte cele mai mari oscilații ale așteptărilor economice în perioada analizată, din trimestrul II-2023 – trimestrul IV-2026, cu o amplitudine de 40 de puncte procentuale (p.p), între -15% în primul trimestru al anului 2025 și +25% în trimestrul al doilea al aceluiași an. Industria prelucrătoare înregistrează o amplitudine de 29,8 p.p., în timp ce comerțul și serviciile au o amplitudine de 24 de p.p..

Analiza arată și unele diferențe între întreprinderile de dimensiuni diferite. În trimestrul IV din 2026, soldul conjunctural al așteptărilor privind veniturile din vânzări este de +13% în cazul întreprinderilor mari, comparativ cu -3% în cazul microîntreprinderilor. În trimestrul I al anului curent, soldul așteptărilor privind vânzările era de -15% pentru întreprinderile mari și de +4% pentru microîntreprinderi. Până în trimestrul IV, raportul s-a inversat, diferența dintre cele două categorii modificându-se cu 35 de puncte procentuale. O tendință similară se observă în ceea ce privește așteptările privind numărul de salariați. În trimestrul IV, soldul este de +5% pentru întreprinderile mari și de -5% pentru microîntreprinderi. Ambele valori se încadrează în intervalul de relativă stabilitate, dar indică perspective diferite între cele două categorii de companii.

Deși ponderea companiilor care raportează limitări în activitate s-a redus, dificultățile rămân importante. În trimestrul IV din 2026, 51% dintre respondenți declară că se confruntă cu limitări în activitatea economică, cu 3 p.p., mai puțin decât în trimestrul precedent. Media pentru anul 2026, conform seriei prezentate, este de 53,75%, față de 65% în 2023. Cea mai importantă problemă rămâne cererea insuficientă pe piață. În structura cauzelor care limitează activitatea întreprinderilor, aceasta reprezintă 36,9% în 2026, în creștere cu 7,5 p.p., față de 2023, când constituia 29,4%. Pe locul doi se situează problemele financiare, cu 25,4%, urmate de lipsa forței de muncă calificate, cu 21,1%. Conflictul din regiune reprezintă 11,3% din totalul cauzelor prezentate, iar alte probleme însumează 5,4%. În rândul întreprinderilor care raportează limitări, cererea insuficientă este invocată de 70,5% dintre acestea în trimestrul IV din 2026, în creștere ușoară față de 70,3% în trimestrul precedent. Media din seria prezentată pentru anul 2026 ajunge la 68,6%, față de 58,5% în 2025.

Un alt aspect evidențiat de către analistul economic este diferența dintre așteptările privind prețurile și cele privind veniturile din vânzări. În trimestrul IV al anului în curs, soldul conjunctural al prețurilor este de +8%, în timp ce soldul vânzărilor este de 0%. Diferența dintre acești indicatori ajunge la 8 p.p., comparativ cu 2 p.p., în trimestrul precedent. Această diferență arată că opiniile managerilor privind evoluția prețurilor sunt mai favorabile creșterii decât cele privind vânzările. Totuși, indicatorul nu măsoară rata inflației, evoluția efectivă a prețurilor sau marjele de profit.

În paralel, indicatorul decuplării angajărilor (IDA), elaborat de autor pe baza soldurilor conjuncturale ale Biroului Național de Statistică (BNS), este de +3 p.p., în trimestrul IV din 2026, față de +12 p.p., în trimestrul precedent. Pentru anul 2026, media indicatorului ajunge la +7,5 p.p., față de +5,5 p.p., în 2025. Evoluția reflectă diferența dintre așteptările privind vânzările și cele privind numărul de salariați, fără a demonstra modificări efective ale ocupării forței de muncă.

Datele prezentate conturează o perspectivă prudentă asupra economiei Republicii Moldova pentru trimestrul IV din 2026. La nivel general, managerii anticipează stabilitate, însă între sectoare și categorii de întreprinderi există diferențe vizibile. Construcțiile și industria prelucrătoare au așteptări mai favorabile, în timp ce vânzările, la nivel agregat, nu indică o tendință clară de creștere. În același timp, cererea insuficientă continuă să fie principala constrângere pentru mediul de afaceri, urmată de problemele financiare și lipsa personalului calificat. Chiar dacă ponderea întreprinderilor care raportează limitări s-a redus față de anii precedenți, faptul că peste jumătate dintre respondenți continuă să semnaleze dificultăți evidențiază persistența provocărilor economice.