Noul Cod Vamal, care prevede că agenții economici din stânga Nistrului trebuie să achite taxe vamale de import, este un pas spre reîntregirea Republicii Moldova. O spune deputatul PAS, Lilian Carp, potrivit căruia legislația se aplică uniform pe tot teritoriul țării, iar agenții economici din regiunea transnistreană trebuie să fie puși în condiții egale cu cei din dreapta Nistrului, notează ipn.md.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova. Potrivit documentului, agenții economici din regiunea transnistreană trebuie să achite taxe vamale de import, la fel cum achită agenții economici din dreapta Nistrului.

„Timp de 30 de ani s-a tot cedat atât în privința stângii Nistrului, cât și pentru UTA Găgăuzia, privind reîntoarcerea TVA. De aceea, exista o discriminare în raport cu agenții economici din Republica Moldova. Ceea ce am decis este ca toți agenții economici să fie puși în condiții egale. Este o decizie prin care dăm câteva mesaje, primul este că ei activează pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă ei își autoproclamă Independența, legea este lege pentru toți. De asemenea, dăm un semnal că a venit timpul să înceapă procesul de reîntregire a Republicii Moldova. Fix asta s-a întâmplat cu UTA Găgăuzia. Toată lumea e în condiții egale”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp.

Președintele CUB, Igor Munteanu, spune că este importantă nu doar aprobarea legilor, ci și implementarea lor. Politicianul se întreabă dacă noile prevederi ale Codului Vamal vor fi aplicate în raport cu agenții economici din stânga Nistrului, în condițiile în care Tiraspolul, având pârghia energetică, poate șantaja Chișinăul.

„Această modificare a Codului Vamal prin care agenții economici din stânga Nistrului sunt egalați în drepturi și obligații cu companiile private de pe malul drept este un pas important care se pregătește de trei ani. Este o surpriză, probabil, doar pentru liderii separatiști care au încercat să facă din această schimbare motiv de gălăgie și scandal. Evident, majoritatea liderilor ai așa-zisei societăți civile, care au ieșit la protest, sunt ofițeri cu acte în regulă ai serviciilor de securitate transnistrene. Acum problema este cum va fi aplicată această legislație, pentru că din partea regimului separatist există multe pârghii de influență și de răspuns la acțiunile temerare ale guvernării de la Chișinău. Și cea mai importantă pârghie a Tiraspolului este cea energetică. Electricitatea cumpărată de la MGRES face din Republica Moldova o victimă ușoară. Oricând această pârghie poate fi aplicată”, a spus liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu.

În același context, comentatorul politic, Anatol Țăranu, spune că deși marii afaceriști din stânga Nistrului sunt nemulțumiți de noua legislație adoptată la Chișinău, un adevărat război economic, ar însemna blocarea totală a activității lor.

„Protestul a fost organizat cu permisiunea poliției. Este absolut evident că acolo nu există societate civilă care poate să-și exprime liber poziția. Este o încercare a transnistrenilor de a-și consolida societatea în jurul unui pericol inventat pe care l-au anunțat: Moldova ne atacă! Nu în zadar Transnistria este numită Republica Sheriff, acolo se fac bani foarte serioși, business-ului nu-i place când pierde veniturile. Ei au, indiscutabil, de pierdut din cauza acestui nou Cod Vamal. Dar dacă se începe un război economic în adevăratul sens al cuvântului, în condițiile în care hotarul ucrainean este blocat, asta ar însemna să piardă tot”, a spus comentatorul politic, Anatol Țăranu.

Ieri, mai mulți angajați ai întreprinderilor din regiunea transnistreană au fost aduși la punctul Bender-Varnița pentru a protesta față de noile prevederi ale Codului Vamal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Protestul ar fi fost organizat de așa-zisa societate civilă din regiunea transnistreană.

#agenti economici #cod vamal #Lilian Carp

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.