Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Lilian Carp: Se confirmă încă o dată că rolul lui Stoianoglo a fost de a-l elibera pe Platon

05 Oct. 2021, 08:13
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
05 Oct. 2021, 08:13 // Politica //  Realitatea.md

„Procurorul general, în loc să se ocupe cu dosarele lui Platon, Plahotniuc, Morari, se apucă de citit corespondența oficialilor europeni. Asta cade sub incidență penală și va răspunde în condițiile în care se va dovedi că s-a încălca secretul corespondenței”. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, folosește Procuratura pentru a spăla imaginea unor persoane certate cu legea, îl acuză președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Mai multe declarații au fost făcute la emisiunea „Ora expertizei” de la Jurnal TV.

„Ceea ce a spus nu se deosebește de tezele din campania electorală a unor actori politici. Tot ce a scris Țârdea pe Telegram un an de zile, asta a spus în conferința de presă. Se confirmă încă o dată că rolul lui a fost de a-l elibera pe Platon”, a declarat Lilian Carp. În opinia legislatorului, Stoianoglo era obligat să vină cu o reacție la înregistrările scandaloase cu actualul adjunct al Procuraturii Generale, Ruslan Popov. „Ori gestionezi ce se întâmplă sau folosești această mașinărie în spălarea imaginii unor persoane certate cu legea”.

De cealaltă parte, analistul politic Roman Mihăeș consideră că acuzațiile lansate astăzi de Stoianoglo sunt grave și ar putea urma dosare. „E un meci din jurul PG care durează din 2009. Ne amintim cum erau luptele dintre Plahotniuc și Filat și Filat a pierdut. Am înțeles tactica lui Stoianoglo, a dat prima lovitură. „Adversarul” a răspuns, și ministrul de Externe și cel al Justiției. Mă aștept ca miciul să fie arbitrat de cineva. Stoianolgo spune niște lucruri care mi se par destul de grave. Cred că domnul Gribincea ar trebuie să vină cu o replică. Mesajul procurorului general poate să urmeze cu dosare și consecințe”, a menționat Roman Mihăeș.

„În lege scrie în ce momente poate fi scos procurorul general. Acțiunile pe care le văd acum mă fac să mă îngrijorez din nou pentru că nu înțeleg acest fanatism legat de demiterea procurorului general. Mi se pare suspicios. PG este încă un sistem corupt, dar nu se schimbă situația în jumătate de an sau un an. De ce doar pe procurorul general să fie evaluat? Să-l evaluăm poate și pe președinte. Sunt absolut convins că Stoianoglo e asigurat din punct de vedere legal din ceea ce face. M-am mirat de reacția Ministerului de Externe. Diplomații nu pot face orice vor în Moldova”, a spus și ex-ministrul adjunct de externe, Valeriu Ostalep.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.