Președintele comisiei securitate, apărare și ordine publică a Parlamentului, Lilian Carp, depune o sesizare la Procuratura Generală prin care solicită Procurorului General examinarea complexă a cazului coruperii foștilor deputați, acțiunile cărora au generat fenomenul uzurpării puterii în stat în perioada guvernării democrate. Deputatul PAS spune că procesul de cumpărare a foștilor parlamentari nu poate fi asimilat unui simplu act de corupție, întrucât această cumpărare a dus ulterior la uzurparea puterii în stat.

Lilian Carp cere Procuraturii Generale să nu se limiteze doar la examinarea dosarului foștilor deputați prin prisma îmbogățirii ilicite, ci să examineze acest dosar mult mai complex și să stabilească legătura dintre fenomenul coruperii parlamentarilor și uzurparea puterii de stat de către fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc.

„Solicit ca Procuratura să investigheze și circumstanțele și condițiile în care cei 13 foști deputați au părăsit fracțiunea din care făceau parte. Având în vedere că dosarul pornit vizează infracțiunea de îmbogățire ilicită, solicit Procuraturii Generale ca aceste cazuri de îmbogățire ilicită să fie investigate în conexiune cu ancheta penală pe faptul coruperii unor deputați pentru părăsirea fracțiuniii din care făceau parte. Dosarul de îmbogățire ilicită nu cuprinde toată complexitatea problemei”, a spus Lilian Carp.

Carp spune că Procuratura nu trebuie să se limiteze doar la foștii deputați deja aflați în arest, ci să extindă verificările asupra tuturor parlamentarilor care și-au părăsit fracțiunile pe listele cărora au acces în Parlament și ulterior au aderat la fracțiunea PDM din Parlament. Carp spune că toți parlamentarii care au admis fenomenul traseismului politic au contribuit la uzurparea puterii de stat, acțiune care se pedepsește penal.

„Nu a avut loc o cumpărare pentru un anumit tip de servicii, dar a fost o cumpărare a unor deputați care ulterior i-a permis lui Vladimir Plahotniuc să uzurpe puterea în stat. Finalitatea logică a acestui dosar trebuie să urmărească și componente de infracțiune prevăzute la articolul 339, Cod Penal, ce vizează uzurparea puterii în stat. Solicit Procuraturii să privească în ansamblu această problemă și să investigheze cazurile nu doar a celor arestați, dar și a celor care au plecat ulterior”, a mai spus Lilian Carp.

Realitatea.md amintește că ieri Procuratura Anticorupție a anunțat că foștii deputați Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagarodnîi și Artur Reșetnicov au fost recunoscuți în calitate de bănuiți pentru coruperea altor deputați din Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit instituției, pe lângă faptul că sunt acuzați de îmbogățire ilicită, în privința celor patru a fost pornită suplimentar urmărirea penală în care sunt bănuiți de coruperea colegilor săi pentru a-i determina să părăsească fracțiunea parlamentară din care făceau parte.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.