Legea securității informaționale, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, a fost promulgată de președinta Maia Sandu. Șefa Consiliului Audiovizualului spune că săptămâna viitoare legea ar urma să intre în vigoare, iar propaganda va fi sancționată mult mai dur. Astfel, instituțiile media care dezinformează vor fi sancționate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate.

În prezent, știrile și emisiunile cu caracter politic sau militar din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, inclusiv Rusia, sunt interzise prin decizia Comisiei Situații Excepționale. Odată cu intrarea în vigoare a legii securității informaționale, aceste produse media nu se vor mai regăsi în grilele de emisie, nici după expirarea stării de urgență. Șefa CA, Liliana Vițu, spune că războiul din Ucraina determină autoritățile să ia măsuri mult mai dure față de propaganda venită din exterior.

„În lectura a doua s-a mers doar pe modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, iar aici au existat cele mai puține critici. Legea a fost promulgată, probabil, vinerea viitoare urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare. Se instituie noțiunea de dezinformare, care presupune sancțiuni mult mai dure. Se instituie un nou prag de sancțiuni pentru cei care nu produc conținut local. CA obține prerogativa de a suspenda dreptul la publicitate. În cazul dezinformării va exista dreptul de a suspenda licența până la 7 zile, iar acest lucru se poate întâmpla și în perioada electorală. Perioadă foarte importantă, când asistăm la o abundență de dezinformare ”, a spus Liliana Vițu în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Potrivit legii securității informaționale, 50% din conținutul străin difuzat de posturile tv vor reveni țărilor UE, SUA și statelor care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Opoziția parlamentară califică noile prevederi drept o „instituire a cenzurii”.

#CA #Liliana Vițu #securitate informationala

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.