Numărul elevilor din Republica Moldova, care studiază opţional religia în instituții, a ajuns la cifra de 21 mii, arată datele statistice ale Mitropoliei Moldovei.

„În anul curent de studii 2023-2024 – disciplina opțională „Religie. Cultul ortodox.” este studiată de 21.150 de elevi, de la ciclul primar (7.393), gimnazial (13.390) și liceal (367) (conform datelor Sistemului Informațional de Management în Educație deținut de Ministerul Educației și Cercetării). Din 2010 și până în prezent ora opțională de Religie se regăsește în topul solicitărilor elevilor, în acest an școlar fiind pe locul 4 la ciclul primar și locul 2 la ciclul gimnazial, dovadă a faptului că omul are nevoie de hrană spirituală, are nevoie de Dumnezeu. Chiar dacă pe parcursul anilor au fost mai multe impedimente în predarea Religiei în școală: lipsa profesorilor pregătiți, lipsa materialelor didactice, reducerea numărului de ore opționale, concurența tot mai mare în lista disciplinelor opționale, refuzuri din partea cadrelor manageriale, pasivitatea părinților în a solicita această disciplină, dezinteresul unor preoți de a se implica în procesul de predare etc. oricum lucrarea de educare moral-spirituală a Bisericii continuă într-un șir de școli”, se arată în comunicatul mitropoliei.

Cursul opțional de Religie se predă în școlile din Republica Moldova începând cu anul 2010, fiind introdus printr-o Hotărâre de Guvern.

Redacția Realitatea.md a solicitat un comentariu separat la acest subiect de la Mitropolia Moldovei, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul de studii 2014 – 2015, atunci când religia era obligatoriu în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, numărul elevilor depășea cifra de 41 mii.

#Moldova #religie #scoli #statistica

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.