Curs valutar
  • EUR
    20.1573
    0%
  • USD
    17.2846
    0%
  • RUB
    0.2055
    0%
  • RON
    3.8339
    0%
  • UAH
    0.3877
    0%

Toate știrile

31 august 2026

Faima lui Codruț, Moldova mai europeană și balega din fața Guvernului! Evenimentele care ne-au marcat țara în 2023

01 Ian. 2024, 15:30
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
01 Ian. 2024, 15:30 // Actualitate //  Victoria Laur

În 2023, Moldova a fost pe buzele tuturor. De la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Bulboaca și atacul de la Aeroport, până la deschiderea negocierilor de aderare la UE și popularitatea lui Codruț, presa din toată lumea a vorbit despre țara noastră.

Retrospectiva evenimentelor care au marcat Moldova în 2023

„Spuma” politică mondială, la Castel Mimi

Pe 1 iunie 2023, la Bulboaca a fost organizat al doilea summit al Comunității Politice Europene. Liderii europeni au apreciat progresele țării noastre pentru aderare la UE, au discutat despre situația regională, războiul din Ucraina și au reiterat solidaritatea și sprijinul pe care ni-l vor acorda.

În urma evenimentului, Ursula von der Leyen promitea ieftinirea tarifelor la roaming între țara noastră și statele membre ale Uniunii Europene, consultanța Delegației UE în Republica Moldova în procesele de integrare și 600 de milioane de euro. De asemenea, liderii europeni au anunțat sancțiuni contra persoanelor care vor să destabilizeze Moldova, celor bănuiți de corupție sau împotriva cetățenilor noștri, care susțin agresiunea Rusiei în Ucraina, la Chișinău a fost lansată Misiunea Civilă a UE, iar Norvegia ne-a promis 50 de milioane de euro.

Pentru organizarea evenimentului, din bugetul de stat s-au cheltuit peste 13 milioane de lei. În Moldova a fost închis spațiul aerian pentru aeronave civile, iar pe mai multe străzi din municipiul Chișinău s-au impus restricții de circulație.

Ce ne rămâne după summitul Comunității Politice Europene? Beneficiile de care se vor bucura moldovenii

Atacul de la Aeroport

La sfârșitul lunii iunie 2023, la Aeroportul Internațional Chișinău au fost deschise focuri de armă. Un bărbat din Tadjikistan, care primise refuz de intrare în Moldova, a împușcat mortal un gardian și un polițist de frontieră.

În urma tragediei, în Moldova s-a anunțat doliu național. Deși a fost rănit și transportat la spital, atacatorul de la Aeroport s-a stins din viață peste câteva zile, iar rudele i-au preluat trupul neînsuflețit la baștină. Mai târziu s-a aflat că acesta era căutat, fiind bănuit de răpirea unui bancher.

La scurt timp după cele întâmplate a plecat din funcție șefa MAI, Ana Revenco, mandatul ei fiind preluat de Adrian Efros. Peste câteva luni a fost dat afară de la serviciu și secretarul de stat de la Interne Igor Trofimov, responsabil de politicile privind securitatea publică, fostul șef de la frontieră Rosian Vasiloi a fost sancționat cu mustrare, iar alți 9 angajați ai Poliției de Frontieră – sancționați disciplinar.

VIDEO Cernauțeanu: Atacatorul de la Aeroport este fost polițist. Infirmă zvonurile despre ISIS

Valuri în politica din Moldova! Alegeri, dejucarea loviturilor de stat, proteste și schimbarea Guvernului

Viața politică rămâne, ca în fiecare an, agitată în Moldova. În februarie 2023 autoritățile anunțau că au dejucat tentative de lovitură de stat. Opoziția a scos simpatizanții Partidului Șor în stradă, iar guvernarea a acuzat organizatorii că ar face jocul Kremlinului.

În februarie 2023 a fost schimbat Guvernul Nataliei Gavrilița pe cabinetul de miniștri a lui Dorin Recean. Deși nu au fost prea multe nume noi în Guvern, câțiva miniștri, totuși, s-au schimbat. La Educație a venit Perciun, la Interne a fost schimbată Revenco cu Efros, iar la Infrstructură s-a întors Andrei Spînu.

Pe parcursul anului, în Moldova s-au ales primarii, iar în Găgăuzia – bașcanul. Disputele politice și acuzațiile nu au încetinit, în autonomie s-a tergiversat alegerea Comitetului Executiv, fiind aproape 10 tentative. După locale, în raioanele țării partidele din opoziție au dat afară formațiune membrii care au susținut la funcția de președinte de raion reprezentanții PAS.

Spiritele nu s-au liniștit nici după alegeri, iar formațiunile, se pare, se pregătesc de prezidențialele care urmează în 2024. Cel mai probabil, concomitent cu acest scrutin vom avea și un referendum în care moldovenii vor trebui să spună dacă vor integrare europeană.

Pe ultima sută de metri! Parlamentul a decis că referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu alte alegeri

Limba română – unica stăpână

Termenul de limbă „moldovenească” a fost exclus din circuitul actelor oficial ale Republicii Moldova. Decretul de promulgare și Legea pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale au fost publicate în numărul de pe 24 martie 2023 al Monitorului Oficial și au intrat în vigoare în ziua respectivă.

Astfel, în legislația țării, sintagma „limba română” a înlocuit termenii „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat„ și „limba maternă”

S-a scris ISTORIE la Chișinău! Legea prin care limba română devine oficială în Moldova, publicată în Monitorul Oficial

Gata cu starea de urgență!

De la izbucnirea războiului în Ucraina, în Moldova s-a instituit stare de urgență. Deși autoritățile au reiterat de mai multe ori că măsura nu va fi extinsă până când nu se încheie conflictul la vecini, aceasta a persistat până pe 31 decembrie 2023. Guvernul a anunțat că s-a reușit ajustarea legislației, astfel încât să nu mai fie necesare decizii ale Comisiei Situații Excepționale pentru intervenții urgente.

VIDEO Se cere stare de urgență doar pentru 30 de zile. Guvernul: În 2024 am putea avea măsuri alternative

Moldovenii au devenit mai europeni

Pe 14 decembrie 2023, pentru Moldova și Ucraina au fost deschise negocierile de aderare la UE. Decizia a fost luată la Consiliul European și votată la pachet cu Ucraina, în pofida faptului că premierul ungar Orban susținea că asemenea hotărâre contravine intereselor țării sale.

Presa internațională a vehiculat că Scholz l-ar fi trimis pe Orban să bea o cafea în timp ce s-a votat deschiderea negocierilor. Așadar, în lipsa unui membru, decizia a fost considerată aprobată, conform prevederilor UE.

Actualmente, Chișinăul creează un Birou care să se ocupe de integrare europeană, va trimite mai mulți diplomați și negociatori la Bruxelles, obiectivul final fiind aderarea țării la UE până în 2030.

ULTIMA ORĂ Moldova, cu un picior în Uniunea Europeană. Consiliul de la Bruxelles a deschis negocierile de aderare

Agricultorii, cu balegă și fân la ușa Guvernului

Agricultorii au petrecut sfârșitul lunii noiembrie și începutul lui decembrie în Piața Marii Adunări Naționale. Fermierii au scos tractoarele în inima Chișinăului și au cerut moratoriu la credite, invocând că sunt în prag de faliment.

După două săptămâni de manifestație, nemulțumiți de reacțiile autorităților, aceștia susțineau că vor rămâne în PMAN, vor ajuta la amenajarea bradului și vor dansa în jurul lui cu tehnica grea, apoi totuși au plecat din centrul Capitalei. La câteva zile înainte de a încheia protestul, însă, aceștia au dus balegă, fân și produse agricole la Guvern, Parlament și Președinție.

FOTO Balegă și paie, aduse de fermieri în fața Guvernului. Vor să scoată și produse agricole în centrul Capitalei

 

Schismă în biserica Moldovei?

Zeci de preoți au trecut în 2023 de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Totul a început cu o scrisoare adresată de către mitropolitul Vladimir patriarhului rus, în care îi vorbea despre faptul că două maluri ale Prutului trebuie să se reunească.

Au existat zvonuri că după ce răvașul a apărut în spațiul public, mitropolitul a avut discuții dure cu Kiril, după uși închise.

Scrisoarea lui Putin către Patriarhul Kirill. Deputat PAS: Punctează niște momente extrem de sensibile pentru societate

Viscolul a luat cel puțin trei vieți

Din cauza unui viscol puternic, care s-a produs la sfârșitul lui noiembrie, cel puțin trei oameni au decedat. Doi dintre ei au murit înzăpeziți în apropierea unui sat din Căușeni, după zeci de apeluri la Serviciul 112. Un alt bărbat, aflat la evidența medicului psihiatru, îmbrăcat necorespunzător, a fost găsit decedat pe un traseu din raionul Criuleni.

În urma tragediei de la Căușeni, șeful Serviciului 112, Liviu Oboroc, a fost demis. Totodată, autoritățile au dat vina pe victimele intemperiei, invocând că li s-a sugerat de mai multe ori să părăsească mașina. Pe de altă parte, rudele au relatat că persoanele cu încercat să meargă spre cel mai apropiat sat, însă femeie i s-a făcut rău și, drept urmare, cuplul a revenit la automobil.

VIDEO Ce s-a întâmplat cu persoanele decedate la Căușeni: Șeful MAI relatează cronologia „incidentului nedorit”

Codruț – vedetă internațională

La mijlocul lunii noiembrie 2023, în Moldova a venit președintele Austriei, Alexander van der Bellen, dar și președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar. Maia Sandu a decis să iasă cu omologii în curtea Președinției, fiind însoțită de câinele Codruț, adoptat din stradă.

Animalul se pare că nu a rămas încântat de întâlnirea cu liderul austriac și a încercat să îl muște. Secvența video a devenit virală și a făcut înconjurul lumii, iar van der Bellen a fost nevoit să transmită apoi că nu este supărat și că i-a oferit în dar o jucărie lui Codruț.

FOTO Codruț devine vedetă internațională! A apărut pe primele pagini ale Reuters și Politico

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
31 Aug. 2026, 16:33
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
31 Aug. 2026, 16:33 // Slider //  Realitatea.md

Muncă egală, riscuri egale… recompense diferite. Grâul crescut la Iași și cel crescut la Drochia are exact aceeași valoare pe masă, dar un cost de producție radical diferit în bilanțul contabil. Subvenția europeană nu este doar o cifră pe o hârtie, ci diferența dintre faliment și dezvoltare. Nordnews.md a făcut o analiză comparativă despre prețul adevărat al cerealelor de pe ambele maluri ale Prutului.

Fermierul Daniel Leahu din Drochia, gestionează 400 de hectare de teren arabil, pe 100 dintre ele fiind cultivat grâu. El spune că, la fel ca mulți alți fermieri din țară, este pus în situația să facă agricultură modernă cu bani puțini, riscuri majore și, în mod constant, să caute soluții pentru a acoperi lipsurile pe diverse segmente ale procesului de producere. Chiar și în aceste condiții, fermierul se arată relativ mulțumit de recolta obținută.

„O medie, dacă vorbim la cultura de grâu, suntem în jur de 14-15 mii de lei deja investite, toate cheltuielile directe și indirecte. La un sine cost de producție de circa 6 tone la hectar, la un preț de 2,80-2,90 lei pe kg la ziua de azi, suntem pe profit cu 10-15%. Ceea ce consider, într-un ciclu atât de lung, cu atâtea investiții și riscuri, într-un an normal din punct de vedere pluviometric… e încă bine”, spune Daniel Leahu.

Agricultorii moldoveni, spune Daniel Leahu trebuie să concureze cu prețurile de pe piața globală la cereale în condiții inegale. Aceasta fiindcă statul, într-o anumită măsură îi ajută, dar acest sprijin nici pe departe nu este comparabil cu volumul subvențiilor directe la hectar, de care beneficiază agricultorii din statele Uniunii Europene: „Noi încercăm acum pe genunchi și din topor să facem agricultură regenerativă și performantă. Pe alocuri ne reușește dar pe alocuri din păcate încă nu. Noi vrem să trăim și să facem agricultură ca în Uniunea Europeană, cu pesticide și norme ca acolo, dar cu banii din Republica Moldova! Concurăm cu marfa ieftină din Ucraina și cu piața din România, care are subvenții. Iată, noi suntem la mijloc”.

La lipsa subvențiilor la hectar se adaugă discrepanța uriașă dintre prețul grâului la poarta fermei și prețul pâinii din magazine. Astăzi grâul, care este baza producerii unei pâini, este evaluat la doar 0,06-0,07 % (6-7 sutimi) din cost.

„Trebuie să vindem în jur de 15 kg de grâu ca să cumpărăm un kilogram de pâine! Tehnologic, dintr-un kilogram de grâu se produce un kilogram de pâine. Ce se întâmplă de la 1 kg la 15 kg? Cine consumă celelalte 14 kg? În agricultură câștigă vânzătorii de inputuri, de motorină, arendașii… Agricultorul de rând e omul care muncește, și pe mașină, și pe combină, iar noaptea pe tractor ca să fac ordine pe câmp”, precizează fermierul.

Vasile Lungu, agricultor de peste Prut, din județul Iași, activează în domeniu de 43 de ani, 18 dintre care a muncit la stat, iar restul în afacerea proprie. El spune că până la începutul anilor 2000 în agricultura din România situația era mai grea decât acum peste Prut. Lucrurile au început să se schimbe abia odată cu obținerea de către România a statului de țară-candidat EU și, respective, a fondurilor de preaderare. După aderarea României la UE, fermierii români au început să primească și subsidii la hectar. Plus la aceasta, prin diverse programe există oportunități de a obține granturi nerambursabile. În prezent, agricultorii români beneficiază de subvenții de peste 170 de euro la hectar.

„Principalele avantaje care le-am avut este subvenția care am primit-o pe hectar, dar mai ales fondurile europene pentru investiții și dezvoltare. Am beneficiat de proiecte din 2007 până în prezent, de peste 10 milioane de euro grant și cam tot atâția banii am investit noi, ținând cont că majoritatea proiectelor au fost cu cofinanțare 50%, 50% grant. S-a schimbat fața agriculturii în România pentru că acele fonduri ne-au permis să schimbăm tractoare, utilaje, mașini agricole performante, care au o productivitate mare, de exemplu tractoare de 335 de cai, de 360 de cai, care au o productivitate foarte mare și face lucrări de foarte bună calitate, comparativ cu vechiul nostru tractor românesc universal 650”, a spus Vasile Lungu.

Drept răspuns la secetele care bântuie lumea în ultimii ani, cu suport european nerambursabil, Vasile Lungu a reușit să instaleze sisteme performante de irigare pe o suprafață de circa 1500 de hectare din cele aproape 2 mii pe care le are in gestiune, ceea ce-i asigură cantitativ și calitativ producție de top chiar și în anii secetoși.

„Am modernizat atât infrastructura subterană, cât și pompele, stațiile de pompare, astfel încât acum cam 80% din suprafață este irigată, bine irigată. Și când spun bine irigată, înseamnă o udare în fiecare săptămână între 25 și 30 de litri de apă la metru pătrat”, precizează Vasile Lungu.

Dacă ne referim la culturile de câmp, Vasile Lungu a distribuit câte 250 de hectare pentru grâu, rapiță și floarea soarelui, iar pe alte 400 de hectare crește porumb. El spune că, din cauza situației geopolitice în lume și a războaielor declanșate în ultimii ani, cheltuielile în agricultură au crescut enorm.

„Avem mari probleme, mari dificultăți din nou cu închiderea strâmtorii Ormuz, cu aprovizionarea si cu motorina. Motorina de la 5 lei si ceva o folosim la 10 lei si un pic. Per litru îngrășămintele de la 1.200-1.300 de lei ne-am dus către 5.000 de lei pe tonă. Vă dați seama că toate au dus la dublarea costurilor care le investim în fiecare an pentru un hectar. Dacă până în 2020 cu 3.000 de lei, deja înființăm un hectar de cultură, indiferent că era grâu, porumb, floarea soarelui. Acum suntem deja la 6500 de lei”, mai spune fermierul din Iași.

Scumpirea masivă a inputurilor și a creditelor, parțial sunt amortizate de subvenții europene. La fel, pentru a echilibra investițiile și veniturile, fermierul de la Iași are producția agricolă diversificată. În afară de cerealiere, pe circa 185 de hectare el crește plante horticole, iar pe alte 155 de hectare cultivă struguri.

Analizând situația din agricultura de pe cele două maluri ale Prutului, experții independenți în domeniu susțin că, principala deosebire constă în filozofia de subvenționare. În timp ce UE oferă subvenția ca un sprijin direct de venit acordat garantat pe hectar, în Republica Moldova sistemul se află într-o tranziție anevoioasă.

„Diferențele constau cel mai mult în modul în care se gândește sistemul. În România, sprijinul este acordat fermierilor din oficiu, ca suport de venit necondiționat de foarte multe aspecte, pentru a susține financiar firmele. În Republica Moldova, am avut un sistem de subvenții post-investiții unde cei bogați primeau foarte mult, iar restul nu primeau nimic. În anul curent încercăm să implementăm un sistem similar cu cel din România, dar din conturi proprii, din bani foarte puțini”, spune Viorel Gîrbu.

Expertul atrage atenția că, în UE plățile directe reprezintă în jur de 9-10% din venitul fermierilor și ele conferă o anumită predictibilitate acestora. Însă subvențiile la hectar beneficiază și de alte oportunități.

„În Uniunea Europeană, un agricultor poate cumula, în funcție de situația sa, mai multe plăți, deci o plată de bază, un sprijin, o ecoschemă, dar și alte forme de sprijin. Dar ele sunt toate plățile care sunt utilizate în Uniunea Europeană. Ele, de fapt, sunt condiționate din niște reguli foarte stricte, care au conexiune cu mediul, cu sănătatea animalilor, plantelor, cu siguranța alimentară, dar și cu bune practice europene. Asta e un lucru pe care noi trebuie să vă învățăm în Moldova”, a precizat Viorel Chivriga, analist economic IDIS „Viitorul”.

În lipsa unui buget masiv de subvenționare cum este cel european, distribuirea suportului de la stat, spun experții, trebuie să fi acompaniat și de o analiză a structurii culturilor agricole raportată la competitivitatea lor.

„Faptul că Moldova a mers pe domeniul cultivării cerealelor este unul din factorii eșecului sistemului agricol. Cerealele în Ucraina, orice am face noi, sunt mai ieftine. Input-urile sunt practic două categorie foarte importante. Primul, ține de combustibil, motorină care se folosește în agricultură. Iar cultură este un consumator destul de mare de motorină, de combustibil, undeva un sfert din costurile în care acest sector se formează din costurile legate de combustibil. Iar cel de-a doua categorie de cheltuieli țin de îngrășăminte”, declară expertul economic Viorel Gîrbu.

Experții independenți susțin că una din mizele integrării europene este tocmai accesul la Politica Agricolă Comună, un mecanism multianual care oferă zeci de miliarde de euro sub formă de plăți per hectar, ecoscheme și fonduri pentru dezvoltare rurală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange