Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a venit cu critici dure față de activitatea membrilor din Consiliul Superior al Procurorilor, după ce a participat pentru prima dată la ședința acestora, informează Realitatea.md.

Potrivit demnitarului, ceea ce ar fi trebuit să fie un concurs veritabil pentru numirile în funcție a procurorilor, s-ar fi transformat în ceva „butaforic”.

„Nu știu de când este această practică – poate e chiar din 2016 de când s-a votat actuala lege, poate e mai recentă – dar arată în felul următor. Procurorul General numește procurori în funcțiile de interimari. Ulterior, CSP anunță organizarea concursului, iar la acest concurs participă, de regulă, doar interimarul numit de Procurorul General. Și acest interimar câștigă concursul, iar CSP are menirea să aprobe rezultatele.

Practic, rolul CSP-ului pe cariera procurorilor devine unul strict butaforic, doar pentru a vota şi legifera candidatura decisă de Procurorul General. Doar sub ochii mei, în această procedură s-au numit vreo 10 procurori şefi sau adjuncți, încercându-se de a se mai lansa aşa numitul „concurs” pentru încă o duzină”, a scris Sergiu Litvinenco pe pagina sa de facebook.

Șeful Ministerului Justiției consideră că prin această practică nu se promovează meritocraţia, ba chiar se eludează spiritul legii.

„Totodată această practică denotă o rigiditate a sistemului, probabil nu este încurajată proactivitatea și concurența pentru a accede în funcții de conducere, unde ar trebui să ajungă oamenii cu adevărat cei mai buni. De aceea, pledez pentru revizuirea acestei practici. Sau, dacă nu, atunci va trebuie de intervenit legislativ. Sistemul are nevoie de un climat bun de activitate, oamenii profesioniști trebuie încurajați, aceasta trebuie să promoveze un organ colegial care reprezinta breasla procurorilor. Ţara are nevoie de procurori eficienţi și independenți, or, practica pe care am văzut-o azi, îi face, mai degrabă, obedienți”, mai menționează Sergiu Litvinenco.

Amintim, că astăzi a avut loc ședința Consiliului Superior al Procurorilor, unde s-a decis ca în data de 19 noiembrie, anul curent, să de desfășoare o Adunare Generală a procurorilor, când vor fi desemnați unii membri în colegiile din cadrul Procuraturii Generale și noi oameni la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

#Adunarea Generală a Procurorilor #CSP #Sergiu Litvinenco

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.