Procurorii din toată țară se vor convoca în adunare generală pe data de 19 noiembrie 2021, în primul rând, pentru a desemna anumiți membri în colegiile din cadrul Procuraturii Generale, inclusiv, pentru a fi aleși noii oameni la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). O decizie în acest sens a fost luată la ședința de marți, 17 august curent, de către CSP, inclusiv cu votul ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, care s-a contrazis cu unii colegi de mai multe ori pe parcurs.

O tentativă de a convoca Adunarea Generală a Procurorilor a avut loc pentru data de 20 mai, însă aceasta a fost contramandată pe fondalul restricțiilor împotriva răspândirii noului tip de coronavirus – Covid-19.

Președinta CSP, Angela Motuzoc, a propus să aibă loc o nouă încercare pentru luna noiembrie și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a căzut de acord imediat. „Există proiectul 180 și 181 care a generat multe reacții, probabil și din partea dvs., unde este prevăzută o procedură care noi o numim „transparentizarea” modului de alegere a membrilor CSP – o idee preluată dintr-o lege pe care Parlamentul a votat-o în decembrie 2019. Candidații la funcția de membru în CSP vor putea să-și facă un fel de campanie electorală și să-și prezinte programul, astfel încât să se voteze la adunare în cunoștință de cauză”, a explicat ministrul.

Și dacă Sergiu Litvinenco s-a arătat fericit că va intra în „grafic”, atunci procurorul general, Alexandr Stoianoglo, s-a arătat nedumerit vizavi de așa-zisa „campanie electorală”. „Această procedură pe care o propuneți… Imaginați-vă că sunt 100-300 de candidați. Nu putem să încălcăm funcționalitatea sistemului. Vă asigur că noi asigurăm transparența”.

– Procurorii trebuie să activeze.
– Ei haideți! Eu nu cred că o să fie 100 de candidați.
– Însăși 20 de procurori trebuie să fie aleși.
– Chiar și 10 procurori să meargă prin teritorii timp de 30 de zile să se întâlnească cu alți procurori. Când o să lucreze?

Amintim că, pentru ziua de miercuri, 18 august curent, Comisia juridică, numiri și imunități a invitat societatea civilă la consultări publice asupra două proiecte de legi, care au fost votate la sfârșitul săptămânii trecute în prima lectură de către Parlament. Este vorba de inițiativa legislativă pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură. Cel de-al doilea proiect de leg, supus dezbaterilor publice se referă la modificarea unor acte normative, legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judecătorească și legea cu privire la Procuratură.

#Adunarea Generală a Procurorilor #CSP

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.