VIDEO Litvinenco, prima dată la ședința CS al Procurorilor.
A avut obiecții! La insistența sa va fi discutat un subiect
Stoianoglo se ține cu mâinile de fotoliu? Adunarea Procurorilor, pe agenda CSP.
Litvinenco: O să-mi expun părerea

Deși se presupunea încă de ieri că ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) stabilită pentru ziua de marți, 17 august curent, ar putea să fie amânată, abia azi s-a luat o decizie. Inițial, a fost amânată de la ora 09:00 la 12:00, după care pentru o altă zi. Totul din lipsă de cvorum, dar mai exact din cauză că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, se află la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) care se desfășoară în aceste momente.

„La ședința Plenului CSM preconizată pentru data de 17 august 2021 au fost prezenți 6 membri din rândul judecătorilor și 1 membru din rândul profesorilor de drept titulari. Astfel, ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost contramandată, din lipsă de cvorum, urmare a absenței membrilor de drept, a Procurorului General și a Ministrului Justiției”, se explică pe site-ul CSM.

Ordinea de zi a CSM se conținea tocmai pe patru pagini cu 41 de subiecte de discutat. În primul rând, CSM voia să examineze cererea de demisie a judecătorului Ion Muruianu de la Curtea de Apel Chișinău și pe cea a judecătorului Oleg Ciumaș de la Judecătoria Bălți. Erau și șase contestații împotriva hotărârilor Plenului Colegiului disciplinar.

Două subiecte vizau suspendarea din funcție a unor judecători în legătură cu acordarea concediului plătit pentru îngrijirea copilului minor, dar și o cerere de pensionare.

Totodată, pe ordinea de zi, erau 13 demersuri, unul dintre care de la Cancelaria de Stat referitor la avizarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative. Cel mai probabil este vorba despre proiectul de lege supus dezbaterilor publice, care se referă la modificarea unor acte normative, legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judecătorească.

O altă chestiune era desfășurarea concursului pentru numirea unor membri ai Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Pe ordinea de zi era și sesizarea Curții Constituționale vizând controlul constituționalității unor prevederi legale referitoare la temeiurile de eliberare din funcţie a judecătorilor.

Ultima dată ședința CSM s-a desfășurat pe 15 iunie curent. Informația cu privire la stabilirea ședinței ulterioare va fi comunicată suplimentar.

#CSM #CSP

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.