Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, spune că discuțiile intense din societate la subiectul legii Magnițki sunt binevenite. Potrivit oficialului, proiectul nu va fi aprobat până când va fi identificat un consens în societate și proiectul va corespunde tuturor standardelor internaționale. La elaborarea proiectului în varianta finală participă și experții americani.

De la prezentarea în spațiul public, proiectul legii Magnițki a fost intens criticat de mai mulți juriști potrivit cărora documentul instituie acțiuni represive împotriva propriilor cetățeni, informează ipn.md.

Potrivit unor juriști, prevederile legii Magnițki, adoptate în SUA încă în 2012, se aplică doar față de oficialii străini, și nu se aplică în raport cu propriii cetățeni.

„Noi am făcut public draftul proiectului de lege și este bine că despre el se vorbește. Auzim opinii critice, opinii pozitive. Proiectul este la etapa consultărilor, până la o decizie finală mai este. În SUA legea nu interzice aplicarea sancțiunilor față de cetățenii americani. În Marea Britanie o lege similară admite sancțiuni și pentru cetățenii britanici. Până la adoptarea finală a acestei legi mai avem, acum beneficiem și de sprijinul unor experți din SUA cărora le-am trimis proiectul și așteptăm un răspuns. Acolo nu vorbim de sancțiuni precum confiscarea, acolo e vorba de înghețarea, adică preluarea temporară a unor bunuri, dar nicidecum preluarea proprietății”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Proiectul elaborat de Ministrul Justiției oferă dreptul Consiliului Audiovizualului de a retrage licența de emisie dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor. Sergiu Litivenco spune că este așteptat și avizul CA în acest sens.

„Legea va fi adoptată într-o formulă corespunzătoare standardelor internaționale. Proiectul este abia la etapa consultărilor, urmează să recepționăm opinia Consiliului Audiovizualului pe marginea acestui proiect. Proiectul prevede că dacă postul de televiziune aparține unei persoane aflate în lista de sancțiuni, Consiliul Audiovizualului are dreptul să retragă licența de emisie, și în cazul în care o promovează intens și lucrurile sunt constatate conform legislației media, Consiliul Audiovizualului este obligat să ia o asemenea decizie ”, a mai spus ministrul Justiției.

Proiectul legii Magnițki presupune că tuturor celor care vor fi incluși în lista de sancțiuni li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – aceștia nu le vor putea vinde, dona sau transfera pe numele altor persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, dacă proiectul va fi aprobat în formula actuală, persoanelor aflate în lista de sancțiuni li se va interzice deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești sau oferirea creditelor.

#lege #Litvinenco #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.