Republica Moldova e pe locul 70 în clasamentul prosperității, față de locul 71 pe care-l avea anul trecut, conform Legatum Institute din Londra. Suntem în fața Mexicului, Bosniei și Herțegovinei, Vietnamului, dar depășiți de Kazahstan, Republica Dominicană și Oman.

Pe primul loc, în acest clasament, se poziționează Danemarca, urmată de Suedia, locul 2, și Norvegia, locul 3.

Cât despre țările vecine ale Republicii Moldova, Ucraina este pe locul 74, iar România – pe locul 45.

La calcularea indicelui se iau în considerare factori, cum ar fi: securitatea, libertatea, mediul de investiții, sănătatea sau educația.

Institutul Legatum este un think tank cu sediul în Londra, Marea Britanie, condus de Philippa Stroud, baronesa Stroud, un membru conservator al Camerei Lorzilor. Scopul său declarat este de a promova educația publicului în politica națională și internațională politică, socială și economică. Institutul are peste patruzeci de donatori, inclusiv Fundația Legatum. Acesta a fost numit „probabil cel mai influent think tank din Marea Britanie, care își împinge viziunea pe piața liberă pro-Brexit și se bucură de acces privilegiat la media și la miniștri”, dar a atras controverse ca urmare a finanțării sale opace, offshore.

#clasament #Republica Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.