Dictatorului Alexandr Lukașenko i s-a făcut rău după parada de Ziua Victoriei de la Moscova și a fost dus la aeroport, însoțit de o ambulanță, scriu mai multe instituții mediatice din Belarus. Acesta nu a participat la cina oferită de Vladimir Putin prietenilor dictatori.

Lukașenko a participat marți, 9 mai curent, la parada de Ziua Victoriei din Piața Roșie, unde a fost suprins cu un bandaj pe brațul drept.

Ulterior, acesta a mers alături de ceilalți președinți ai statelor din CSI, și de Vladimir Putin, la mormântul Soldatului Necunoscut, după care ar fi plecat la aeroport, însoțit de o ambulanță.

Jurnaliştii au observat că lui Lukașenko i-a fost greu să meargă din Piaţa Roşie până în Grădina Alexandru, unde au fost depuse flori la mormântul soldatului necunoscut.

Liderul din Belarus a fost transportat într-un vehicul electric.

După paradă, Vladimir Putin și președinții din Armenia, Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan au luat prânzul la Kremlin.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #moscova #parada

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.